“Pe partea de politici monetare mai este loc de relaxare dacă se are în vedere definiţia politicii monetare în sens larg, a declarat marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Centrale a hotărât să diminueze, din nou, dobânda de politică monetară, astfel că aceasta a ajuns la 4%, după ce, la începutul anului, era de 5,25%. Este a patra reducere consecutivă a dobânzii – cheie aplicată de BNR, începând cu luna iulie 2013.
“Pe partea politicii monetare cred că mai este ceva loc. Dacă aveţi în vedere definiţia politicii monetare în sens larg şi cu rezervele minime obligatorii de exemplu, mai avem şi noi câmp de, să o numesc, relaxare. Preferăm să îi spunem adecvare la condiţiile inflaţiei”, a declarat Mugur Isărescu, întrebat dacă în perioada următoare va oferi timp băncilor să se adapteze la noile decizii de politică monetară sau va lua în considerare o continuare a relaxării politicii monetare.
“În şedinţa din 5 noiembrie 2013, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4% pe an, de la 4,25%, începând cu data de 6 noiembrie 2013, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, potrivit unui comunicat de presă al BNR.
Conform Băncii Centrale, datele macroeconomice relevă accelerarea dezinflaţiei datorită scăderii semnificative a preţurilor mărfurilor alimentare, ca efect al recoltei agricole bune, al reducerii cotei TVA la pâine şi unele produse de panificaţie şi al disipării efectului de bază negativ din anul 2012. Aceşti factori se adaugă impactului exercitat de persistenţa deficitului de cerere agregată şi de ameliorarea anticipaţiilor inflaţioniste.
Sub influenţa factorilor menţionaţi, rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,88% în luna septembrie 2013, faţă de 3,67% în luna precedentă.
Exporturile, alături de producţia agricolă a acestui an, au reprezentat principalul motor al recentei revigorări a activităţii economice din România, contribuind la o corecţie substanţială a deficitului de cont curent al balanţei de plăţi externe şi la dinamizarea producţiei industriale. În acelaşi timp, cererea internă a manifestat o revenire modestă, prefigurată a se întări gradual.
Dinamica anuală reală a creditării sectorului privat rămâne în teritoriu negativ, în pofida unei relative îmbunătăţiri a evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională. Reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară din ultimele luni s-au reflectat favorabil, cu un anumit decalaj, asupra ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate sectorului real. Consolidarea transmisiei politicii monetară este, astfel, de natură să asigure premise pentru revigorarea creditării sustenabile, refacerea încrederii şi susţinerea creşterii economice. Există, în continuare, spaţiu pentru reducerea ratelor dobânzilor la împrumuturile acordate companiilor şi populaţiei, cu respectarea normelor de prudenţialitate, se mai arată în comunicatul BNR.
În acest context, CA al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4% pe an. De asemenea, începând cu 6 noiembrie 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 7% pe an, de la 7,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 1% pe an.
E în interesul băncilor să coboare dobânzile la credite
Este în interesul băncilor comerciale să coboare mai repede dobânzile la credite pentru că mulţi dintre indicatorii băncilor depind de volumul creditării, a mai spus Mugur Isărescu.
“Mesajul nostru nu este legat neapărat de a imprima o tendinţă, să spunem impusă, băncilor comerciale. Eu m-am exprimat corect şi revin. Este în interesul băncilor comerciale să coboare mai repede dobânzile la credite, dacă au o viziune pe termen mai îndelungat, pentru că indicatorii lor, majoritatea indicatorilor lor, de profitabilitate, solvabilitate, chiar indicatorul acesta care stârneşte multe întrebări şi anume rata creditelor neperformante, toţi aceşti indicatori depind de soldul creditării, de volumul creditării. Este în interesul lor. Aceasta ca să dispară orice comentarii că le dăm indicaţii. Avem o viziune de ansamblu pe care ne-o dă şi poziţia în cadrul economiei româneşti, poziţia de bancă centrală şi informaţiile”, a spus guvernatorul BNR.
El susţine că cererea scăzută de credite de până acum a fost determinată şi de costul ridicat al creditării şi de un fel de poziţie medie, adică băncile care au un volum mai mare de credite neperformante tratează la fel şi clienţii buni, şi clienţii mai puţini buni, iar aici trebuie făcută diferenţierea foarte clară.
De asemenea, Isărescu a precizat că sursa de câştig a băncilor va fi în perioada următoare nu din marjă, ci din volum.
În ceea ce priveşte păstrarea de bani în cutiile de valori, guvernatorul a spus că aceasta reflectă neîncredere, iar, în cazul reclamaţiilor de furt din casete, trebuie lăsate autorităţile să termine investigaţiile.
“Tendinţa aceasta am observat-o încă de la declanşarea crizei. Chiar de la această masă, în 2008-2009, spuneam despre procesul care reflectă criza – lipsa de încredere: omul se ducea la bancă, scotea banii din cont şi se ducea la subsol şi depunea în casetă. Şi atunci erau dobânzi, de 8-10-12-14%. Reflectă neîncredere şi mă opresc la neîncredere, cu toate dimensiunile neîncrederii”,a mai spus Isărescu.
Majorările de taxe anunţate de Guvern nu prea se văd în inflaţie
Majorările de taxe anunţate pentru anul viitor vor avea un efect limitat asupra inflaţiei, de 0,2%, conform guvernatorului BNR.
“Conform datelor noastre preliminare şi unor prime evaluări, impactul este limitat la 0,2% şi consecinţele unui lanţ sunt limitate. Probabil că vom schimba numai balanţa riscurilor, de la o balanţă echilibrată spre o balanţă uşor superioară, uşor în creştere”, a declarat Mugur Isărescu întrebat despre efectul majorărilor de taxe.
Guvernatorul a precizat că nu vede o avalanşă de scumpiri în lanţ ca urmare a aplicării majorărilor anunţate.
Printre măsurile de creştere a veniturilor bugetare în anul următor, autorităţile au anunţat, în urma negocierilor cu FMI, indexarea accizelor cu rata inflaţiei, introducerea unei accize suplimentare de 7 cenţi pe litrul de carburant, majorarea redvenţelor şi impozitarea unor construcţii speciale deţinute de persoanele juridice.
