Zilele acestea, Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor trebuie să decidă asupra funcţionării pieţei de gaze naturale. Deputaţii, alături de marii furnizori, vor ca toată cantitatea de gaze produsă în ţară să fie tranzacţionată transparent, pe OPCOM (companie deţinută de statul român prin Transelectrica). De cealaltă parte, producătorii vor ca tranzacţiile să aibă loc oriunde în Europa (de la Bursa Română de Mărfuri, la bursa de gaze „Central European Gas Hub (CEGH)” din Viena). Aceştia acuză şi discriminarea faţă de importatori, care nu sunt obligaţi să-şi vândă toată marfa pe bursă. În plus, cei care explorează gazele la mare adâncime în Marea Neagră cer să aibă posibilitatea de a încheia contracte pe termen lung, înainte de a începe producţia, operaţiune imposibilă în prezent, dar absolut necesară pentru ca acţionarii să decidă în favoarea dezvoltării zăcământului. Cei mai mari investitori în Marea Neagră sunt americanii de la ExxonMobil. Totuşi, cea mai mare problemă pare să fie inexistenţa unui punct virtual de tranzacţionare (PVT). Transgaz ar fi trebuit să definească acest punct virtual, iar Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar fi trebuit să-l avizeze. Până acum, Transgaz nu a făcut niciun pas în această privinţă, ceea ce împiedică tranzacţionarea normală a gazelor naturale pe OPCOM.
“Obligația de a tranzacționa într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM de tranzacționare de gaze naturale, constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte”, se arrattă într-o poziţie a Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociaţia Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră – ARCOMN).
„Mai mult, proiectele de dezvoltare de resurse de gaze naturale care implică
angajamente financiare inițiale semnificative se bazează și pe posibilitatea de a încheia contracte de vânzare bilaterale, pe termen lung. Astfel de contracte sunt încheiate înainte de a se efectua investiția de dezvoltare și angajează, deseori, producătorii să furnizeze gaze naturale către cumpărător(i) la momentul începerii producției. Acest tip de contracte nu pot fi tranzacționate prin platforme centralizate. În concluzie, ARCOMN consideră că intervențiile administrative, precum obligația de a tranzacționa într-o manieră prescrisă doar pe platforme centralizate, vor avea consecințe neintenționate și dăunătoare pentru potențialele investiții noi în offshore-ul Mării Negre”, se mai arată în poziţia RBSTA.
În plus, ARCOMN se aşteaptă ca extinderea obligației existențe de a tranzacționa pe o piaţă centrală să fie în continuare o măsură ineficientă pentru a răspunde obiectivelor stabilite, și anume obținerea unei mai mari eficiențe economice și a transparenței prețurilor pe piața gazelor naturale.
„În mod specific pentru piața gazelor naturale, este necesară crearea unui punct virtual de tranzacționare, care să ofere produse comercializabile adecvate, pentru a dezvolta în continuare lichiditatea pieței și pentru îmbunătăţirea interconexiunilor transfrontaliere între centrele regionale, precum și pentru a crește numărul potențialilor cumpărători și vânzători din România. Astfel, va fi facilitată dezvoltarea concurenței și a pieței, precum și creșterea diversităţii de aprovizionare. În acest fel se va reduce dependența de furnizorii individuali”, se mai arată în poziţia RBSTA.
Nici producătorii onshore nu sunt mai fericiţi
„În pragul votului final în Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor pe amendamentele propuse la OUG 64/2016 în vederea adoptării acesteia prin lege, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) cere membrilor Parlamentului să ia o decizie care să ţină cont de punctele de vedere exprimate de toate părţile interesate, inclusiv de către reprezentanţii industriei”, se arată într-un comunicat de presă. ROPEPCA face un apel la înţelepciune şi corectitudine în discutarea introducerii unui monopol într-o piaţă liberă şi avertizează cu privire la riscurile pe care o astfel de decizie le ridică împotriva bunei funcționării a pieței de gaze naturale.
Membrii asociației accentuează consecințele negative majore pe care amendamentele votate în cadrul Comisiei, dacă vor fi adoptate, le vor avea asupra industriei de explorare și producție de gaze naturale și asupra securității în aprovizionarea cu gaze naturale la nivel național și regional, pe termen scurt, mediu și lung.
„Obligația propusă pentru producătorii de gaze naturale de a comercializa întreaga cantitate de gaze naturale produsă domestic exclusiv pe platforma română de tranzacționare de gaze naturale pentru o perioadă nelimitată de timp reprezintă restricții asupra (i) acordurilor comerciale bilaterale agreate prin negociere directă, (ii) livrărilor trans-frontaliere de gaze naturale agreate prin negociere directă, reprezentând în fapt o interdicție asupra comerțului de gaze naturale direct bilateral cu furnizori, traderi și consumatori din alte State Membre, (iii) exportului de gaze naturale, (iv) dreptului producătorilor de a dispune liber de gazul natural produs, așa cum este stipulat în acordurile de concesiune încheiate cu Guvernul României. Mai mult, asemenea obligații ar constitui un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte”, se mai arată în comunicat.
ROPEPCA reaminteşte că, în primele luni ale anului 2017, 15 milioane MWh de gaze naturale au fost deja tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri, față de un total de 14 milioane MWh pentru întreg anul 2016. „Această evoluție în activitatea de tranzacționare arată că piața română de gaze naturale se dezvoltă în sensul creșterii lichidității; astfel, o obligație a producătorilor de a tranzacționa 100% din gazul natural extras pe platforme de tranzacționare nu se justifică”, afirmă Harald Kraft, președintele ROPEPCA.
În plus, propunerile votate de către Comisia de Industrii reduc flexibilitatea pieței prin permiterea licențierii unei singure platforme de operare. „Aceasta s-ar traduce, în esență, în transferarea responsabilității pentru funcționarea pieței de gaze naturale într-o mare măsură către instituții guvernamentale și ar crea o singură platformă de piață, cu atribuții monopoliste. Amendamentele nu reflectă scopul și natura reglementărilor europene din sectorul gazelor naturale și nu sunt susținute de precedente din alte state membre”, precizează ROPEPCA.
De asemenea, amendamentele votate ar putea avea un impact negativ direct asupra dezvoltării de infrastructură de gaze naturale din România și interconectarea cu țările vecine, deoarece investițiile în infrastructură necesită, de regulă, angajamente de plată pe termen lung din partea participanților la piață.
„În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere și peste 13.000 de sonde active. Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi prietenos, precum şi de o piaţă liberă de tranzacţionare care să permită stabilirea unor preţuri corecte, reflectând realităţile care determină evoluţia industriei”, se mai arată în comunicat.
ROPEPCA reunește 19 dintre cei mai importanți deținători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociaţiei dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare şi producție onshore din România, reprezentând, pentru anul 2016, investiții cumulate de 650 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 2.9 miliarde de euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de euro, precum și crearea si menținerea a 14.800 locuri de muncă.
