Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP) solicită îngheţarea procesului de retrocedare a pădurilor până la modificarea legilor privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, pentru a pune capăt retrocedărilor ilegale, care, prin amploarea lor, pot afecta securitatea naţională. În plus, FAP propune câteva modificări legislative care ar putea face ordine în sistemul de retrocedare, astfel încât pădurile să ajungă la proprietarii adevăraţi.
“În perioada care a trecut de la Revoluţia din 1989 şi până în prezent, în România au fost retrocedate ilegal aproximativ 400.000 de hectare de pădure. O mare parte din această suprafaţă a ajuns în proprietatea unor concerne sau companii din străinătate – care dispun de banii necesari – fapt care poate pune în pericol siguranţa naţională. Tocmai de aceea, solicităm autorităţilor îngheţarea procesului de retrocedare a pădurilor, până la modificarea Legii nr. 247/2005 (privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente – n. r.), astfel încât retrocedarea să se facă ulterior doar către persoanele îndreptăţite”, a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP.
Cauze
Potrivit acestuia, retrocedarea ilegală a pădurilor a fost cauzată sau facilitată de interpretarea şi aplicarea greşită a legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate, neluarea în considerare a legilor de expropriere efectuate de statul român până la apariţia regimului comunist, nepromovarea de către ministerele de resort care au răspuns de silvicultură a modificărilor necesare eliminării confuziilor din legile de reconstituire a dreptului de proprietate şi neluarea în considerare de către autoritatea publică care răspunde de silvicultură a propunerilor societăţii civile, respectiv ale Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, în vederea stopării retrocedărilor ilegale.
“S-a permis ca aceeaşi suprafaţă de pădure, pe baza unor documente neaferente anului 1948 – când au fost naţionalizate pădurile – să aibă mai mulţi solicitanţi. Pentru a se satisface toţi solicitanţii, s-au oferit păduri şi pe alte amplasamente, chiar dacă pentru aceasta se diminua un bun proprietate publică – respectiv suprafaţa pădurilor statului. De asemenea, s-a permis reconstituirea dreptului de proprietate fără ca solicitantul să probeze cu documente dreptul, mărimea şi amplasamentul proprietăţii. Nu în ultimul rând, s-a permis reconstituirea dreptului de proprietate unor societăţi comerciale care au funcţionat înainte de 1948, încălcându-se prevederile Legii nr. 247/2005, prin care reconstituirea dreptului de proprietate a pădurilor nu se face către societăţi comerciale”, a mai spus preşedintele FAP.
Lista retrocedărilor ilegale
FAP a prezentat o listă cu unele dintre cele mai mari retrocedări de pădure ce ridică semne de întrebare, dar care nu este completă.
“Este cunoscut cazul unui cetăţean care solicită dreptul de proprietate pe 62.757 ha pădure în judeţul Buzău motivând că este un urmaş al boierului Preda Buzescu din secolul XVII. Din documentele Arhivelor Naţionale se certifică însă că tatăl solicitantului avea o proprietate doar de 3,8 ha coastă şi pădure în cadrul Obştei moşnenilor Bâsca Gura Teghii. S-a permis această retrocedare”, a spus Stoicescu. “S-a permis reconstituirea dreptului de proprietate fără ca solicitantul să probeze cu documente dreptul, mărimea şi amplasamentul proprietăţii, cum ar fi retrocedarea suprafeţei de 9.008 ha păduri în judeţul Bacău, zona Oituz, unor descendenţi ai familiei Negropontes. Imediat după punerea în posesie aceştia au vândut pădurea cu zece milioane euro unor firme străine. În prezent, mare parte din această pădure a fost tăiată”, a precizat preşedintele FAP.
Un alt exemplu care necesită investigaţii este retrocedarea către urmaşii familiei Stirbey a suprafaţei de 6.500 ha păduri la Dărmăneşti, jud. Bacău. Întreaga suprafaţă a fost vândută unor firme străine. De asemenea, printr-o Hotărâre ilegală a Tribunalului Sf. Gheorghe, s-a permis reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 43.000 ha păduri situată în judeţul Bacău urmaşilor familiei Ghika, fără ca solicitantul să aibă vocaţie succesorală pentru această reconstituire, conform Legii nr. 247/2005.
Vid legislativ
Marian Stoicescu a atras atenţia asupra retrocedărilor de pădure către mai mulţi urmaşi ai grofilor maghiari Banffy, Kemeny, Bethlen, Farkas, Elteto (în nume propriu sau în numele a două societăţi comerciale din perioada interbelică, reînfiinţate în 2005). Este vorba despre aproximativ 130.000 ha de pădure. Potrivit lui Stoicescu, în anul 1921 mare parte din aceste păduri au fost expropriate, cu plată, şi au fost atribuite în proprietate ţăranilor, bisericilor, şcolilor, primăriilor, tot contra cost. Întrucât aceste expropieri nu au fost evidenţiate în cărţile funciare, pentru că legislaţia de atunci nu obliga acest lucru, grofii maghiari şi-au declarat fostele proprietăţi ca fiind ale lor după Dictatul de la Viena, când nordul Transilvaniei a ajuns din nou la Ungaria, în 1940. La 9 februarie 1945 (până la apariţia regimului comunist în România) a intrat în vigoare Legea Casei de Asigurare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice, prin care s-au confiscat pădurile acestor grofi. În prezent, sunt pe rolul instanţei 36 de dosare vizând retrocedarea celor 130.000 ha păduri care sunt proprietatea statului înainte de apariţia regimului comunist şi, implicit, nu pot face obiectul Legii 247/2005.
Cea mai mare solicitare de retrocedare vine din partea unei fundaţii de drept privat, Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care vrea 192.158 ha de pădure în Suceava, ca urmaşă a unei fundaţii de drept public înfiinţată prin lege în 1925, care a avut pădurea doar în administrare, susţine Marian Stoicescu. Acesta a precizat că s-a permis solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru 166.813 ha păduri.
“Eroare judiciară” pe patru comune
Una dintre cele mai grave erori judiciare, din punctul de vedere al lui Stoicescu, o reprezintă decizia Judecătoriei Aleşd care a hotărât retrocedarea a aproape 63.000 ha de pădure pe raza a patru comune (Vadu Crişului, Cacuciu Nou – Com. Măgeşti, Bălnaca – Com. Şunculuş, Luncşoara, Gheghie şi Groşi – Com. Auşeu), în condiţiile în care întreaga suprafaţă de pădure naţionalizată din acea zonă a fost de aproximativ 9.500 ha. Totodată, însumând suprafeţele totale ale celor patru comune, rezultă că întreg teritoriul administrativ al acestora este de 27.062 ha. “Subliniem că este vorba de întreg teritoriul administrativ, cumulat, al celor patru comune, respectiv terenuri intravilane şi extravilane (terenuri arabile, fâneţe şi păduri). Federaţia pentru Apărarea Pădurilor a sesizat Comisiile pentru Cercetarea Abuzurilor de la Camera Deputaţilor şi Senat despre acest caz”, a spus Marian Stoicescu.
Sesizări la toate instituţiile
“Federaţia pentru Apărarea Pădurilor a luat atitudine ori de câte ori a fost necesar, încă din anul 2008 faţă de retrocedările ilegale de păduri, semnalând astfel de cazuri opiniei publice, solicitând ministerului de resort, Guvernului şi Parlamentului României, Comisiilor din Senat şi Camera Deputaţilor pentru cercetarea abuzurilor, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să ia măsuri în acest sens. O parte din sesizările Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor la Comisiile Parlamentului pentru cercetarea abuzurilor au fost transmise Consiliului Superior al Magistraturii de către aceste comisii”, a spus Stoicescu, precizând că, inclusiv în ceea ce priveşte retrocedarea celor 43.000 ha de pădure în Bacău către Paltin Sturdza, care este în plină anchetă acum, FAP a sesizat organele abilitate ale statului încă din aprilie 2011.
Soluţii
Pe lângă îngheţarea procesului de retrocedare a pădurilor, până la modificarea Legii nr. 247/2005, FAP solicită, totodată, şi completarea Legii nr. 1/2000 şi a Legii nr. 247/2005 cu articolul: “Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive de aceste terenuri de către regimul comunist”. FAP doreşte şi abrogarea art. 4 alin (5) din Legea nr. 247/2005, care dispune ca: “Expertizele extrajudiciare prezentate de către părţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de către experţi autorizaţi de către Ministerul Justiţiei”.
“Prin abrogarea acestui text de lege, se dă dreptul tuturor părţilor la un proces echitabil, se evită administrarea unei probe în care expertul dă dovadă de părtinire faţă de partea care i-a comandat şi achitat lucrarea, se elimină suspiciunile de corupţie. În cazul în care demersurile noastre pe plan intern nu vor da rezultatele scontate, ne vom adresa Consiliului Forestierilor Europeni, care să intervină la nivelul Comisiei Europene pentru luarea unor măsuri care să vizeze stoparea retrocedărilor ilegale”, a precizat Marian Stoicescu.
