Mugur ISĂRESCU
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, susţine că nu există motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi precizează că BNR este pregătită să asigure flexibilitatea ţintei de inflaţie. Ceea ce înseamnă că nu vor mai scădea nici dobânzile pentru noi împrumuturi ale populației și companiilor. De remarcat, dobânda – cheie este utilizată atât pentru a controla inflația, cât și pentru a da un impuls creșterii economice. La începutul anului, chiar pe 15 ianuarie, Consiliul de Administrație al Băncii Centrale a decis să diminueze domânda de politică monetară cu 0,25%, până la 1,25% pe an, cel mai proobabil pentru a da un imbold economiei, afectată de criza sanitară, cu efecte puternice în economie. BNR explica, atunci, că ”rata anuală a inflației a continuat să descrească în ultimele două luni ale anului 2020, coborând la 2,14% în noiembrie, de la 2,24% în octombrie, și la 2,06% în decembrie – vizibil sub punctul central al țintei și marginal sub nivelul prognozat -, amplificându-și astfel scăderea considerabilă față de decembrie 2019, când s-a situat la 4,04”. Din păcate, BNR n-a reușit să evalueze corect impactul liberalizării pieței energiei electrice! Reamintim, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), energia electrică s-a scumpit cu 18,38% în ianuarie 2021 față de decembrie 2020, ceea ce a făcut ca preţurile de consum în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 să crească cu 1,3%, jumătate din ceea ce-și propusese BNR pentru tot anul. Față de ianuarie 2020, creșterea generală a prețurilor a fost de 2,99%. În februarie, inflația față de decembrie 2020 a fost de 1,75%, iar față de februarie 2020 – de 3,16%. În martie, prețurile au crescut cu 2,14% față de decembrie 2020 și cu 3,05% față de martie 2020. În toate aceste luni, cea mai mare influență a avut-o creșterea prețurilor la energie electrică, determinată de liberalizarea pieței. Altminteri spus, liberalizarea pieței la energie a dat peste cap calculele BNR!
„Autorităţile române vor continua să menţină măsuri de sprijin adecvate. Pe plan fiscal credem că există avantaje pentru începerea procesului de consolidare. Pe plan monetar, nu vedem motive pentru noi reduceri ale dobânzii de politică monetară şi suntem pregătiţi să asigurăm flexibilitatea ţintei de inflaţie, având în vedere nivelul destul de ridicat al datoriei. În ceea ce priveşte cursul de schimb, suntem pregătiţi să asigurăm mai multă flexibilitate, ţinând cont de rolul de ancoră a încrederii sociale în cazul României”, a pus Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unui discurs susţinut la conferinţa FMI – Regional Economic Outlook: Europe, transmite Agerpres.
Din martie anul trecut, când rata dobânzii de politică monetară era de 2,25%, BNR a redus-o până la 1,25% în prezent.
Referindu-se la măsurile adoptate de Guvernul României şi Banca Naţională în contextul pandemiei, Mugur Isărescu a apreciat că autorităţile au acţionat decisiv şi eficient, folosind un mix de măsuri fiscale, monetare, macro şi microprudenţiale, iar aceste acţiuni de politică monetară şi fiscală au împiedicat cele mai grave consecinţe ale pandemiei. România a avut una dintre cele mai uşoare contracţii din Europa în 2020 (- 3,9%) şi se aşteaptă la una din cele mai puternice reveniri în 2021, +6%, conform celor mai recente prognoze FMI.
Potrivit guvernatorului BNR, măsurile adoptate de către autorităţile române au fost luate ţinând cont de particularităţile economiei la începutul acestei crize sanitare. Începând din 2016, creşterea a fost susţinută în principal de creşterea salariilor şi a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale şi externe s-au extins. Pe acest fundal, impactul iniţial al crizei a fost puternic, adâncind dezechilibrele existente şi marcat de creşterea presiunilor temporare pe partea ofertei, în special a produselor alimentare, deprecierea monedei naţionale şi creşterea nevoilor de lichiditate.
„De aceea, autorităţile au luat măsuri fiscale privind cu atenţie la spaţiul fiscal existent. Pe acelaşi front, banca centrală a redus rata de politică la jumătate şi a achiziţionat obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, fără a neglija ţinta inflaţiei şi stabilitatea relativă a cursului de schimb. Deoarece măsurile monetare luate au fost adecvate, ratele dobânzii sunt acum la niveluri istorice scăzute şi nu a fost nevoie să inundăm piaţa cu lichiditate”, a subliniat Mugur Isărescu.
În raportul său regional pentru Europa publicat săptămâna trecută, FMI prognozează că, în acest an, Europa va înregistra o creştere economică de 4,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna octombrie a anului trecut. Pentru 2022, FMI mizează în cazul Europei pe o creştere de 3,9% şi avertizează că ritmul de creştere a PIB-ului european nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei decât cu condiţia ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în vara lui 2021 şi pe întreaga perioadă a anului 2022.
