Autorităţile nu au renunţat la exploatarea aurului cu cianuri, chiar dacă proiectul de lege privind proiectul aurifer de la Roşia Montană a fost respins de Comisia specială a Parlamentului. Mina de la Certej, din judeţul Hunedoara, a primit un nou acord de mediu, ceea ce permite demararea lucrărilor de contruire a exploatării aurului, care foloseşte tot cianura pentru extracţia minereului. Certej este cel de-al doilea proiect aurifer hulit de USL, dar, apoi, susţinut puternic de actuala guvernare, după proiectul de la Roşia Montană.
Agenţia de Protecţia Mediului Hunedoara a emis marţi un nou acord de mediu pentru proiectul minier Certej, se arată într-un comunicat de presă al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. „Noul act substituie şi revizuieşte ilegal acordul de mediu1 eliberat de Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara anul trecut. Avizul 8/05.07.2012 era atacat în contencios administrativ chiar de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice care ceruse în instanţă anularea sa”, precizează documentul. În septembrie 2012, Rovana Plumb, şi atunci ministru al Mediului, a acuzat conducerea ARPM Timiş că a făcut jocul PDL şi a dat drumul la exploatarea aurului cu cianuri la Certej. „Deloc surprinzător însă, tot ieri MMSC a renunţat la procesul pentru anularea acordului de mediu eliberat în 2012, proces ce se judecă la Tribunalul Bucureşti”, se arată în comunicat.
“Titularul de proiect Deva Gold SA a obţinut un prim acord de mediu pentru deschiderea exploatării cu cianuri din localitatea Certeju de Sus în vara anului 2012. În urma demersurilor realizate de societatea civilă, ministrul Rovana Plumb a declarat că ministerul nu a fost notificat de emiterea respectivului aviz pe care îl considera ilegal şi iresponsabil: <Este ilegal pentru că încalcă legislaţia românească şi europeană>. Mining Watch România a semnalat faptul că ulterior MMSC a tratat cu delăsare cazul Certej, autorităţile de mediu amânând rând pe rând termenele de judecată până la retragerea definitivă de ieri a acţiunii de pe rolul instanţei”, specifică documentul.
Acord „pe repede înainte”
Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu atrage atenţia că revizuirea unui acord de mediu, potrivit legii, poate fi întreprinsă doar în cazul modificării unui proiect aprobat, inaintea începerii lucrărilor de construire. În cazul acordului de mediu pentru Certej, procedura a constat în suplinirea documentaţiei incomplete pe baza căreia a fost emis acordul din 2012. “Pe 12 noiembrie 2013, APM Hunedoara anunţa însă decizia Comitetului de Analiză Tehnică (CAT) de emitere a unui nou acord de mediu în urma completării studiilor de securitate şi a celor de impact asupra sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi. Data comunicată pentru depunerea contestaţiilor publicului interesat a fost 25 noiembrie, urmând ca în baza evaluării comentariilor şi sugestiilor primite, membrii CAT să decidă emiterea sau respingerea acordului de mediu. Cu toate acestea, deşi exploatarea minereurilor auro-argentifere în perimetrul Certej este încadrată cu <risc major>, APM Hunedoara a emis, la doar o zi distanţă de la primirea contestaţiilor un nou acord de mediu revizuit”, se arată în comunicat.
La tribunal
„Ministerul Mediului se joacă de-a evaluarea impactului de mediu pe care o presupune un proiect minier de risc major cum e cel de la Certej şi prin agenţiile subordonate vrea să ascundă decizia politică a guvernului USL vis-a-vis de începerea mineritului cu cianuri cu orice preţ în Apuseni”, a declarat Roxana Pencea, coordonator programe Mining Watch România. „Vom ataca în instanţă noul aviz emis pentru Certej deoarece nu sunt respectate procedurile legale şi vom notifica şi Comisia Europeană privind această gravă ameninşare la adresa unui sit Natura 2000”, a precizat Ştefania Simion, coordonator juridic Mining Watch România. Reţeaua Mining Watch România reuneşte eforturile societăţii civile şi a comunităţilor locale de monitorizare, planificare şi intervenţie privind activităţile miniere în România. Secretariatul reţelei este asigurat de Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.
