Legislaţia „anapoda” creşte importurile de gaze de peste 8 ori

Importurile de gaze naturale în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie au crescut cu 820,2%, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). În acelaşi timp, producţia internă a scăzut cu 13,9%. De altfel, Romgaz, cel mai mare producător intern, deţinut de statul român, a anunţat o scădere de 26% a producţiei în primele 9 luni ale anului. Motivul este unul foarte simpu: din cauza taxelor pe care le plătesc numai producătorii interni, gazele naturale româneşti au devenit mai scumpe decât cele ruseşti (singura sursă de import). Evident, clienţii preferă să consume gaze mai ieftine, de import, decât pe cele româneşti!

Reamintim, încă din anul 2013, guvernanţii au introdus un impozit suplimentar pe producţia de gaze. Prin OG 7/2013 şi OUG 13/2014 a fost aplicat impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a adoptării calendarului de liberalizare a preţurilor la gaze. Astfel, producătorii interni plătesc statului, conform unei formule de calcul, 60% din diferenţa de preţ al gazelor ce se utiliza în anul 2012 (45,71 lei/MWh) şi „preţul mediu ponderat al gazelor naturale din producţia internă corespunzătoare cantităţilor comercializate pe piaţa concurenţială pentru consumatorii noncasnici, nu mai mic de 72 lei/MWh”. Ceea ce înseamnă că, indiferent cu ce preţ ar vrea să vândă producătorii interni, suprataxa o plătesc luând în calcul doar nivelul de 72 lei/MWh. Practic, producătorii interni sunt obligaţi să vândă la un preţ de minim 72 lei/MWh. Altminteri, dacă ar vinde sub 72 lei/MWh, tot autorităţile pot considera că s-au adus pagube companiilor!

Astfel, statul taxează producătorii interni, dar lasă „liber” preţul gazelor importate. În consecinţă, gazele din producţia internă sunt mai scumpe decât cele ruseşti (singurul adevărat exportator de gaze în România fiind concernul Gazprom). Iar gazele din producţia internă sunt mai scumpe nu pentru că aici costurile ar fi extrem de mari faţă de cele ale Gazprom. Pur şi simplu preţul acestora înglobează taxe pe care importatorii nu le plătesc: taxa pe stâlp şi suprataxa la gaze! Ambele taxe au ca dată limită de aplicare 31 decembrie 2016. Dar, având în vedere necesarul de finanţare pentru bugetul anului viitor, cel mai probabil aplicarea taxelor va fi prelungită cel puţin cu un an.

Creşte consumul de energie

Consumul final de energie electrică a crescut în primele zece luni ale acestui an cu 3,6%, iar cel al populaţiei s-a majorat cu 0,4%, mai arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Conform Statisticii, în intervalul ianuarie – octombrie, resursele de energie primară de energie electrică au scăzut, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, cu 0,5%. Resursele de energie primară s-au diminuat, în primele 10 luni din acest an, cu 1,9%

Principalele resurse de energie primară au totalizat, în perioada analizată, 26,954 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 513.000 tep faţă de primele 10 luni din anul precedent.

Totodată, producţia internă a însumat 16,821 milioane tep, în scădere cu 1,478 milioane tep, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015, iar importul s-a situat la 10,133 milioane tep.

În primele 10 luni ale anului, producţia internă de cărbune a scăzut cu 10,2%, în timp ce importul a crescut cu 2,1%. Au crescut, de asemenea, şi importurile de ţiţei, cu 4,1%, în timp ce producţia internă s-a diminuat cu 4,5%.

Potrivit INS, resursele de energie electrică au fost de 56,94 miliarde kWh, în scădere cu 269,8 milioane kWh, în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului anterior.

În plus, producţia din termocentrale a totalizat 21,1 miliarde kWh, în scădere cu 1,413 miliarde kWh (-6,3%), în timp ce producţia din hidrocentrale a fost de 16,565 miliarde kWh, în creştere cu 2,242 miliarde kWh (+15,7%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9,307 miliarde kWh, mai puţin cu 287,9 milioane kWh (-3%).

De asemenea, producţia din centralele electrice eoliene a fost, în perioada ianuarie – octombrie, de 5,114 miliarde kWh, în scădere cu 797,9 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a totalizat 1,697 miliarde kWh, mai puţin cu 119,7 milioane kWh, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2015.

Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 45,322 miliarde kWh, cu 3,6% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2015, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 1,8%, în timp ce consumul populaţiei a crescut cu 0,4%.

În ceea ce priveşte exportul de energie electrică, acesta s-a situat 6,848 miliarde kWh, în scădere cu 1,632 miliarde kWh. În acelaşi timp, consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4,771 miliarde kWh, cu 205 milioane kWh sub valoarea din anul anterior.