Delta Văcăreşti va ajunge oficial, în cele din urmă, în administrarea “Apelor Române”, prin întabularea lucrării hidrotehnice mamut din inima Bucureştiului. După mai bine de 10 ani de procese, acumularea Văcăreşti a ajuns să aibă statut juridic clar. Numai că acest lucru va deschide calea foştilor proprietari de a-şi revendica şi mai vocal fostele terenuri, acum pe cale de a deveni cea mai mare oază verde dintre betoanele Capitalei.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care să fie înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a Acumulării Văcăreşti. Cele 180,3462 ha vor ajunge la Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR), valoarea de inventar a lucrării hidrotehnice fiind de 69.869.794 lei (n.r. – aproximativ 15,5 milioane de euro), se arată în proiectul de HG.
Probleme cu Lacul Văcăreşti au apărut acum mai bine de 10 ani, când, prin HG nr. 855/2002, s-a aprobat concesionarea bunurilor din domeniul public al statului ce alcătuiesc obiectivul de investiţii „Acumulare lac Văcăreşti”, în vederea realizării şi exploatării unui complex cultural-sportiv, semnându-se şi contractul de concesiune nr. 1/2003 de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului de atunci, se arată în Nota de fundamentare a noului act normativ. „În baza sentinţei civile nr. 5078 (dosar nr. 28865/3/2008) din 10.05.2014, emisă de Tribunalul Bucureşti, şi a încheierii (dosar nr. 28865/3/2008) din 10.10.2014 emisă de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII a civilă – instanţa de judecată a hotărât închiderea procedurii de insolvenţă împotriva debitorului SC Royal Romanian Corporation SA şi s-a dispus radierea acesteia la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti. În extrasul de carte funciară nr. 212826 (nr. CF vechi 74403) au fost notate modificările survenite ca urmare a sentinţei civile nr.5078 din 10.05.2014 şi a încheierii din 10.10.2014 emisă de Tribunalul Bucureşti- secţia a VII – a civilă”, precizează Nota de fundamentare.
În baza acestor documente, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a mandatat Administraţia, a cărei activitate o coordonează, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra Acumulării Văcăreşti.
Incertitudine de mediu
Lucrările la Lacul Văcăreşti au fost abandonate în 1989. Prin lăsarea în paragină, lucrarea hidrotehnică s-a degradat şi a dat naştere unui loc care a ajuns să fie botezat “Delta Bucureşti”. Mai mult, autorităţile de mediu, impulsionate puternic de organizaţiile neguvernamentale de mediu, au făcut demersuri pentru transformarea acumulării în parc natural, primind chiar şi avizul Academiei Române. Studiile au arătat că, când nu s-a mai lucrat la acest obiectiv hidrotehnic, s-au adunat aproximativ 90 de specii, multe dintre ele protejate în Uniunea Europeană. Proiectul a primit şi avizul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, mai trebuind doar o hotărâre de Guvern prin care Parcul Natural Văcăreşti să obţină statutul de arie naturală protejată de interes naţional.
Ministerul Mediului nu a mai anunţat nicio continuare a procedurilor legate de acest obiectiv, după schimbarea ministrului, în decembrie 2014.
Afaceri imobiliare deocheate
Cea mai mare problemă a Lacului Văcăreşti o reprezintă cererile de retrocedare făcute de foştii proprietari de mai bine de 15 ani. Obiectivul hidrotehnic a apărut ca urmare a deciziei lui Nicolae Ceauşescu, ceea ce a dus la demolarea caselor a mai multor sute de familii, dar şi a Mănăstirii Văcăreşti, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din Bucureşti. După 1989, lucrările nu au mai continuat, iar zona s-a renaturat de la sine.
Potenţialul imobiliar imens a stârnit interesul investitorilor, iar autorităţile române au răspuns cu promptitudine la ofertele de afaceri prezentate. Astfel, în 2001, Guvernul Năstase a concesionat, pe 49 de ani, cuva Lacului Văcăreşti firmei SC Royal Romanian Corporation SA a lui Tony Mikhael, cetăţean australian de origine libaneză. El a propus Guvernului construirea unui complex de agrement, care urma să reunească un hipodrom, un teren de golf, un centru de conferinţe, un centru expoziţional, un hotel, o zonă rezidenţială şi câteva cazinouri. Totul a fost legiferat după ce foştii proprietari îşi ceruseră deja terenurile şi chiar se demaraseră peste 100 de procese. Afacerea nu s-a mai concretizat, fiind prea bătătoare la ochi, iar investitorul australiano-libanez a ajuns să fie explulzat din ţară. Situaţia juridică creată a fost atât de încâlcită, încât numai după falimentul SC Royal Romanian Corporation SA s-a putut clarifica statutul juridic al Acumulării Văcăreşti.
Intenţia autorităţilor de a înfiinţa o deltă urbană pe locul fostei amenajări hidrografice este binevenită pentru calitatea mediului din Bucureşti, dar rămâne nerezolvată situaţia foştilor proprietari, motiv pentru care niciun demnitar nu a luat o decizie clară în privinţa terenurilor ce ar urma să fie ocupate de Parcul Natural. În plin avânt imobiliar, terenurile erau evaluate la aproximativ 450 milioane de euro.
