Acasă Stiri InterneMinerit La CE Oltenia s-a ajuns la greva foamei

La CE Oltenia s-a ajuns la greva foamei

de M G

foto – Pandurul.ro

Angajaţii Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO) au radicalizat conflictul de muncă şi au ajuns la greva foamei! În plus faţă de revendicările iniţiale, minerii cer eliminarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie.

Reamintim, vineri au intrat în grevă spontană salariaţii de la Jilţ Nord, apoi conflictul s-a extins la toate carierele din cadrul complexului energetic, toţi cei aproape 10.000 de mineri refuzând să mai scoată cărbune.

Revendicările acestora se referă la îmbunătățirea condițiilor de muncă, aprovizionarea cu materiale pentru utilaje, necesare realizării procesului de producție, transportul la locurile de muncă (la intrare și ieșire, cu mașinile) și reabilitarea căilor de acces către utilaje, acordarea echipamentului de protecție, plasarea personalului pe locurile de muncă pe funcții și meserii, întreruperea și încetarea abuzurilor asupra personalului muncitor, creșterea salariului pornind de la 4.000 de lei/angajat, plata zilelor de sâmbătă și duminică cu spor de 100%, acordarea voucherelor de vacanță, pensionarea la 53 de ani cu un stagiu de cotizare de 30 de ani.

Ieri, după întâlnirea de la Ministerul Energiei, părea că s-a domolit conflictul.

Secretarul de stat Doru Vişan declara, după întâlnire, că “la munca vie, solicitarea minerilor a fost împărţită în două. Unu, voucherele de vacanţă, la care, din analiza cu directoratul companiei, rezultă că din 1 mai se pot da şi se vor da, şi respectiv a doua solicitare, de creştere salarială într-un procent de 45%, ceea ce pentru companie este insuportabil ca şi procent. În schimb, s-au identificat pârghiile legale pentru recunoaşterea productivităţii pe care o are compania şi respectiv de reducere a altor cheltuieli şi negocierea lor cu sindicatele pentru creştere salarială. Suplimentar, Ministerul Energiei s-a angajat şi va duce la îndeplinire programul de promovare a şase hotărâri de guvern privind exproprierile în zona Olteniei pentru crearea de noi fronturi de lucru, pentru ca să crească producţia de cărbune în acea zonă”, a spus Vişan.

“Discuţiile au condus spre trei măsuri: acordarea de vouchere de vacanţă angajaţilor CEO începând cu 1 mai 2019, creşterea cu 12% a salariilor personalului din sectoarele de producţie, precum şi analiza reducerii unor cheltuieli, altele decât cele salariale, pentru noi creşteri ale veniturilor angajaţilor CEO”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei, în care se mai precizează că aceste măsuri se vor aplica numai după ce vor începe negocierile într-un cadru legal şi, respectiv, după reluarea programului de lucru în cariere.

Nu numai că nu s-a stins conflictul, ba chiar s-a acutizat: 5 angajaţi au intrat în greva foamei!

În plus, la revendicările minerilor s-au adăugat încă două: administrația să semneze un angajament prin care să-și asume că nu ia măsuri administrative asupra celor care au protestat. Potrivit Pandurul. ro, greviștii foamei au spus şi că vor să-i aducă în Gorj pe ministrul Energiei, Anton Anton, dar și pe prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, astfel încât să fie eliminată taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie.

Ceea ce e arată că minerii sunt preoccupaţi de soarta companiei! Directorul general al companiei, Sorin Boza, declara ieri, după întâlnirea de la ministerul Energiei, că taxa are o influenţă nesemnificativă asupra finanţelor companiei, fiind în valoare de circa 60 milioane lei. „Am introdus această contribuţie în buget şi nu ne va afecta semnificativ. Nici vorbă de faliment. Spre comparaţie, costul cu certificatele de emisii este de circa 1,3 miliarde de lei pe an”, a afirmat şeful producătorului de energie.

„Comisia Europeană a estimat, la începutul anului 2018, un preţ de 8 euro pe certificatul de emisii, estimare pe baza căreia noi ne-am construit bugetul. Acest preţ a ajuns la 22 de euro. Diferenţa reprezintă o pierdere financiară imensă, care depăşeşte rezultatul operaţional pozitiv, iar, per total, ieşim pe minus”, a mai spus Sorin Boza, potrivit Agerpres, fără, însă, a oferi vreo cifră.

Pentru anul viitor, compania are în vedere internalizarea costului cu emisiile de carbon în preţul de producţie a energiei. Întrebat dacă acest lucru va însemna o scumpire a electricităţii, Boza a precizat: „Aportul nostru în producţia naţională este de 20%. Furnizorii îşi vor face un coş cu energia luată şi de la ceilalţi producători, astfel că efectul va fi diluat şi, în final, nu va duce la o scumpire a energiei”.

Angajaţii CEO ar fi putut primi majorări salariale de 20%

Angajaţii Complexului Energetic Oltenia ar fi putut primi o majorare salarială de 20%, în loc de 10-12%, dacă nu ar fi fost introdusă taxa de 2% din cifra de afaceri, a scris, pe contul de Facebook, Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte şi fost ministrul al Energiei.

„Este adevărat că oamenii de la CEO muncesc în condiţii foarte grele pe salarii de 2.500 lei, în timp ce unii şoferi din administraţie au salarii mărite la peste 4.000 lei. Nu prea este echitabil, iar oamenii vorbesc unii cu alţii”, a afirmat Nicolescu.

“Ce nu a spus nimeni este că, dacă OUG 114/2018 nu introducea taxa de 2% pe cifra de afaceri (aproximativ 65 milioane lei impact anual pentru CEO), salariile puteau fi mărite cu peste 20%, în condiţiile în care fondul total de salarii al CEO este de aproximativ 700 milioane de lei anual”, potrivit lui Nicolescu.

El a mai arătat că unii angajaţi ai CEO sunt supăraţi că banii plătiţi pentru această nouă taxă vor intra în conturile ANRE, în condiţiile în care cadrul de reglementare din România suferă în urma faptului că nu există o piaţă de capacitate.

O astfel de piaţă promisă de mulţi ani de reglementator şi operatorul de transport ajută foarte mult producătorii pe cărbune în ţări ca Polonia, fiind compatibilă cu legislaţia UE.

„Cred că la CEO prioritară ar trebui să fie păstrarea unui număr cât mai mare din cele 15.000 de locuri de muncă existente. Fără modernizarea instalaţiilor necesară atingerii standardelor de mediu şi achiziţia de certificate de CO2, închiderea completă, rapidă şi fără soluţii alternative a CEO reprezintă un risc semnificativ. Unele lucruri chiar nu mai pot fi amânate în energie! Este nevoie de transformări fundamentale, care se produc într-un ritm rapid în multe alte ţări”, a adăugat Nicolescu.

din aceeasi categorie