Korodi atent la Roşia Montană şi la gazele de şist

Cele mai spinoase probleme de mediu vor fi analizate punctual, pentru ca totul să fie corect şi să nu se lase posibilitatea unor speculaţii. Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, are în vedere proiectul minier de la Roşia Montană şi exploatarea gazelor de şist.

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat că instituţia pe care o coordonează va face analize separate pe speţele speciale semnalate de comisia parlamentară pentru Roşia Montană, informează Agerpres. El a precizat că acestea vor fi studii proprii, realizate cu sprijinul Academiei Române şi Institutului Geologic, pentru a face, în final, o evaluare a ministerului asupra proiectului. “Facem analiza pe elementele din raportul Parlamentului. Pentru că altfel ne învârtim în jurul unei poveşti care nu se termină”, a spus demnitarul.

Korodi a precizat că raportul comisiei parlamentare – “foarte utilă” – privind Roşia Montană a adus o imagine a situaţiei şi vulnerabilităţile proiectului, problemele de credibilitate şi informaţii legate de companie. Acestea vor fi speţele ce vor trebui reanalizate, Korodi dând ca exemple problema iazului de decantare, utilizarea materialelor explozibile, a fluxurilor, dar şi a altor “o grămadă” de aspecte.

“Raportul nu a fost votat încă de Camera Deputaţilor, aştept să se decidă. Deja, în ianuarie, ministerul a primit raportul din Parlament şi l-am dat în comisia de analiză tehnică. Voi convoca săptămâna viitoare să vedem rezultatele”, a spus Korodi. El a subliniat că ministerul pe care-l conduce îşi va face toate temele astfel încât statul român, în momentul în care va decide, într-un fel sau altul, să nu poată să aibă de suferit.

“La ora actuală, compania nu are motive să aducă în instanţă ţara, pentru că România şi-a făcut treaba. Se pare că această companie nu şi-a făcut treaba cum trebuie, din punct de vedere juridic. Pentru orice decizie cât de mică trebuie să fii foarte fundamentat”, a precizat Attila Korodi.

În primul său mandat de ministru al Mediului, Attila Korodi a stopat examinarea proiectului minier de la Roşia Montană din cauza lipsei unor documente pe care promotorul proiectului, compania canadiano-română Roşia Montană Gold Corporation, nu le deţinea. În urma deciziei sale, Korodi s-a ales cu un proces destul de spinos, câştigat în primă instanţă de demnitar, pe vremea când nu mai era ministru, şi apoi abandonat de reclamant. În aceste condiţii, documentele depuse de companie pentru emiterea autorizaţiei de mediu vor fi extrem de bine analizate până să se dea verdictul final.

Prospecţiuni fără fracturare hidraulică

Despre gazele de şist, ministrul Mediului a precizat că prospecţiunile geologice se vor face fără fracturare hidraulică, metodă de exploatare ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra mediului.

“La ora actuală, orice prospecţiune care s-ar face, în avizul de mediu scrie bolduit (îngroşat n.r.) fără fracturare hidraulică. Asta înseamnă că ei pot să facă – şi România are interesul să ştie ce are în subteran – dar companiile care au primit drept de explorare nu au dreptul să facă fracturare hidraulică. Dacă vor, să se ducă în laborator. Pentru că realmente sunt probleme care dacă nu sunt ştiinţific argumentate, nu sunt ştiinţific explicate sau în contrabalans, aduse argumente contra corecte, lasă spaţiu de speculaţie şi vrem să evităm”, a afirmat ministrul Mediului.

Prezent la Oradea, ministrul Korodi a precizat că problematica extracţiei hidrocarburilor trebuie analizată pe fiecare proiect în parte, deoarece este o diferenţă majoră între zona Băile Felix din Bihor şi zonele din Sudul sau Estul ţării. El a afirmat că sunt semnale că în această piaţă a exploatării gazelor de şist au început să fie regândite soluţiile tehnice, două companii importante din lume venind deja cu tehnologii noi.

În ce priveşte resursa geotermală, care ar putea fi afectată în caz de exploatare a gazelor de şist, ministrul Korodi a subliniat că această resursă e “vitală pentru zona Bihorului”, iar bihorenii vor avea un partener în persoana sa pentru apărarea acesteia.

“Sunt adeptul ca să ştim ce se întâmplă, dar nu sunt adeptul ca în faza explorărilor să utilizeze cineva fracturare hidraulică, pentru că aceasta ar trebui să însemne modelare, analize şi până atunci Europa va veni cu reglementări foarte clare. Sunt convins că şi experienţele din explorare ne vor arăta dacă pentru România reprezintă o resursă sau nu şi dacă merită sau nu. Şi alte tehnologii de pe piaţă ne vor arăta dacă există posibilităţi tehnice care să atingă toate standardele sau nu”, a subliniat Korodi.

De asemenea, ministrul Mediului şi-a exprimat revolta faţă de firmele de explorare care intră pe terenuri private şi pun “tot felul de aparate” pentru măsurare fără o cooperare cu comunităţile locale. “Nu depinde de Ministerul Mediului, dar sunt revoltat. Dacă nu există un accept local pe aceste lucruri, aceste companii nu au nicio şansă”, a mai spus ministrul Korodi.

Autorităţile locale din Oradea şi din comuna Sânmartin, care include staţiunea Băile Felix, au evidenţiat în repetate rânduri în ultimile luni că trebuie evitate activităţile de explorare-exploatare a resurselor petroliere, de gaze naturale şi gaze de şist în perimetre apropiate de cele cu resursa geotermală, în vederea protejării acesteia.