Invazia în Ucraina a determinat o mare parte a lumii, printre care și Uniunea Europeană, să instituie sancțiuni asupra Moscovei. Ceea ce a însemnat interzicerea, aproape totală, a importurilor de petrol și gaze din Federația Rusă. Ca alternativă la țițeiul rusesc, Kazahstanul și-a anunțat disponibilitatea de a-și majora exporturile, pentru a satisface consumul european. De remarcat, exporturile de petrol ale Kazahstanului reprezintă peste 1% din livrările mondiale, adică aproximativ 1,4 milioane de barili pe zi. De altfel, prezent la cea de-a 16-a sesiune a Comisiei Interguvernamentale româno-kazahe pentru cooperare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara: ”Kazahstan este un partener cheie în Asia Centrală – o poartă globală prin definiţie, care are potenţialul de a deveni o rută importantă de tranzit între Asia şi Europa”.
Fără petrolul kazah, cel mai probabil, România s-ar fi confruntat cu o adevărată penurie de carburanți! România importă 70% din necesarul de petrol, 20% – 30% din acesta provenind din Rusia, achiziţionat, în principal, de rafinăria Petrotel – Lukoil.
Singura rafinărie care funcționează cu țiței din producția internă este Petrobrazi, deținută de OMV Petrom. Dar, Petrom, deși singurul producător de țiței din România, extrage din țară cantități insuficiente chiar și pentru consumul singurei sale rafinării – Petrobrazi. În 2021, compania a extras din România 23 de milioane de barili de țiței și condensat (circa 3,2 milioane de tone), în condițiile în care rafinăria are o capacitate de prelucrare de 4,5 milioane tone anual. “Din perspectiva țițeiului, noi am ales să nu procesăm țiței din Rusia. Aducem țițeiuri non-rusești, pot să fie și din spațiul ex-sovietic, dar nu rusesc, ne uităm inclusiv spre Africa de Nord sau de Vest. Avem și oferta de țiței din Kazahstan pe masă, dar toate achizițiile se fac prin biroul nostru de la Londra (n.r. – OMV Trading), care se uită la toate opțiunile pentru achiziții”, a declarant, recent, pentru Economica.net, Radu Căprău, membru al Directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de rafinare și marketing.
În urma embargoului decis de Uniunea Europeană, existau zvonuri despre închiderea sau reducerea activităţii rafinăriei Petrotel – Lukoil, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual. În piață au apărut informații că și această rafinărie va importa petrol din Kazahstan pentru a-l înlocui pe cel rusesc.
Cu o capacitate totală de prelucrare în România de aproape 5,7 milioane tone anual, prin rafinăriile Petromidia și Vega, KazMunaiGaz (KMG), companie deținută de Kazahstan, este cel mai mare importator de petrol kazah din țară.
De altfel, directorul general al KMG, Magzum Mirzagaliyev, l-a asigurat pe ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, în cadrul comisiei interguvernamentale recente, că grupul kazah va continua să livreze petrol către rafinăria Petromidia, în regim normal. „Anul acesta se împlinesc 15 ani de când KazMunayGas a cumpărat Rompetrol, acum denumit KMG International (KMGI). Această achiziţie şi investiţiile ulterioare în Rompetrol rămân cea mai mare investiţie de până acum a ţării noastre în afara graniţelor sale. Ne uităm atent la dezvoltarea Rompetrol şi privim aceste active ca având o importanţă strategică”, a spus Mirzagaliyev, potrivit agenţiei de presă Interfax.
KMG International, fostul Rompetrol Group, a fost cumpărat de KazMunayGas în 2007. KMGI deţine două rafinării în România, Petromidia şi Vega, precum şi un lanţ de benzinării în mai multe state europene. Astfel, în acest an, KMG sărbătorește 15 ani de la preluarea Grupului KMG International. Pe fondul investițiilor realizate în această perioadă, Grupul a reușit să își majoreze capacitatea de rafinare, să își reducă impactul asupra mediului, să își crească calitatea produselor obținute, precum și alinierea randamentelor de producție la cererea de produse petroliere. În același timp, Grupul este singurul producător intern de polimeri și produse speciale, precum bitum sau hexan.
De remarcat, rezervele dovedite de țiței ale kazahilor se ridică la 5,3 miliarde tone, reprezentând aproximativ 3% din totalul mondial, iar cele de gaze naturale – de 1.900 miliarde mc.
Cu astfel de rezerve, Kazahstanul chiar poate să fie o alternativă pentru Europa la hidrocarburile rusești! Și, de altfel, cifrele pentru UE au început să arate asta: petrolul kazah deține o cotă de 7,5% pe piața comunitară a livrărilor de țiței, făcând din această țară al cincilea cel mai mare furnizor al blocului comunitar încă din anul 2019.
Anul acesta, doar în primele 6 luni, țări membre UE au importat cantități importante din Kazahstan: Italia a avut importuri de țiței kazah în valoare de 7,2 miliarde dolari (reprezentând o pondere de 29%), Țările de Jos – de 2,2 miliarde dolari (10%), Franța – 1,3 miliarde dolari (5%), Spania – 1,2 miliarde dolari (5%), Grecia – 0,8 miliarde dolari (4%). Și România a importat din Kazahstan țiței în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ponderea depășind 4%.
Probleme la livrare
Timp de mai bine de două decenii, Kazahstanul şi-a livrat petrolul utilizând Caspian Pipeline Consortium (CPC), una dintre cele mai mari conducte de ţiţei din lume, care aduce petrol din Kazahstan până în portul rusesc Novorossiisk, pe țărmul estic al Mării Negre. Acționarii CPC sunt statul rus, prin Transneft (24%), statul kazah, prin KazMunaiGaz (19%), Chevron Caspian Pipeline Consortium (15%), Lukoil (12,5%), ExxonMobil Caspian Pipeline (7,5%), Rosneft – Shell Caspian Ventures (7,5%), CPC Company (7%), BG Overseas Holdings (2%), Eni (2%), Kazakhstan Pipeline (1,75%) și Oryx Caspian Pipeline (1,75%)
Anul trecut, de exemplu, prin CPC s-au transportat 61 de milioane de tone de țiței, cel mai mult fiind kazah. De altfel, Kazahstanul își exportă aproape tot țițeiul (care înseamnă 70% din toată economia sa) prin CPC.
Anul acesta, de la începutul războiului din Ucraina, au tot fost probleme legate de terminalul CPC din portul rusesc. În patru rânduri, exporturile de țiței prin cele trei puncte marine (SPM) din largul portului au fost reduse, din așa-zise motive tehnice.
Kazahstanul a anunțat Europa că va majora livrările de resurse energetice, în contextul agresiunii ruse din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei.
Cum în decembrie intră în vigoare embargoul asupra petrolului rusesc, rolul ţării caspice pentru aprovizionarea UE ar putea deveni tot mai important. Tocmai de aceea, kazahii și-au redenumit petrolul KEBCO, pentru a putea fi diferențiat de sortimentele rusești și a nu avea probleme la livrare.
Rute pentru petrolul kazah
Având în vedere situația destul de complicată a terminalului CPC din Novorosiisk, kazahii caută alternative pentru livrările de țiței către piețele europene și globale.
Încă din vară, surse din piață declarau că reprezentanții KazMunayGas erau în discuţii cu cei ai companiei de stat din Azerbaidjan, SOCAR, pentru ca o cantitate de 1,5 milioane de barili de ţiţei kazah să fie vândută anual prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (port turcesc la Marea Mediterană).
De asemenea, se discută ca, începând de anul viitor, tot printr-o conductă azeră, dar care ajunge la portul georgian Supsa (pe malul estic al Mării Negre), să poată fi exportată o cantitate suplimentară de petrol kazah.
Volumul combinat al livrărilor de petrol kazah prin cele două rute alternative ar ajunge la peste 100.000 de barili pe zi, dar care n-ar însemna decât doar 8% din livrările obişnuite prin conducta CPC.
O altă rută de export ar putea să fie portul georgian la Marea Neagră Batumi, unde KMG este unic acționar al operatorului terminalului petrolier, care are o capacitate anuală de tranzit de 15 milioane de tone de ţiţei.
În plus, compania petrolieră Tengizchevroil (TCO), o firmă mixtă deţinută de Chevron, ExxonMobil, LUKoil şi KMG, a început să negocieze separat rute alternative de livrare de petrol via conducte şi calea ferată, potrivit unor surse citate de Reuters. TCO a redirecționat deja volume de petrol pe calea ferată către portul Batumi încă din aprilie, când o parte din terminalul CPC a fost inutilizabilă din cauza unor daune provocate de o furtună.
Astfel, dacă Europa are nevoie de țiței, Kazahstanul ar putea să îl livreze.
