În județul Constanța, unde se deschide sezonul estival la sfârșitul acestei săptămâni, 45% dintre companiile care dețin unități de cazare prezintă un risc ridicat de a intra în insolvență, arată un studiu Creditinfo România, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial. La nivel național, jumătate dintre companiile din România care dețin unitățile de cazare riscă să intre în insolvență.
”Mai precis, din cele 2.748 companii care dețin hoteluri, 1.508, (55%) prezintă un risc ridicat de a intra în insolvență. Bucureștiul se află în fruntea listei, 64% din companiile care dețin hoteluri sau alte unități de cazare prezentând un risc ridicat de intrare în insolvență”, se arată în studiu.
Dintre județele dezvoltate turistic, riscuri mari de intrare în insolvență au de asemenea companiile din Brașov (62%), Bihor (59%), Cluj (55%) Mureș (54%), Prahova (53%) și Timiș (51%).
„În județele dezvoltate turistic, precum Brașov, Mureș, Prahova, Sibiu, Cluj, Bihor, Timiș, Suceava, peste jumătate dintre companiile care dețin hoteluri au risc peste medie de a intra în insolvență”, a declarat Aurimas Kanciskas, director general Creditinfo România.
Potrivit studiului, există o legătură directă între anul înființării companiei care deține hoteluri sau alte unități de cazare și riscul de intrare în insolvență. Astfel, cele mai expuse acestui risc sunt companiile înființate în perioada 2006-2010, 54% dintre ele prezentând acest risc. În schimb, cele mai solide afaceri în domeniu, potrivit datelor statistice, le au companiile înființate în primii ani de după revoluție.
”Doar 31% din companiile înființate în perioada 1991 – 1995 prezintă risc ridicat de intrare în insolvență”, spun autorii studiului.
La finalul anului trecut erau înregistrate în România 6.946 hoteluri, moteluri, pensiuni, hosteluri, cabane și alte unități cu funcțiuni de cazare turistică, cele mai multe aflându-se în Brașov, cu 881 de structuri de cazare, Constanța, cu 761 structuri de cazare și Harghita cu 371 structuri de cazare. În total, la nivelul anului 2015, în România au fost cazați 8.465.909 turiști.
Cele mai dezvoltate și totodată căutate zone turistice ale Romaniei sunt: București (1,72 milioane sosiri turiști în unitățile de cazare), în special pentru turismul corporate si cultural, Constanța (1,02 milioane turiști), pentru turism estival, Brașov (997.601 turiști) și Prahova (467.158 turiști), pentru turismul montan, Mureș (495.481 turiști), pentru turism balnear, cultural și montan, Cluj (428.812 turiști), pentru turism corporate, balnear și cultural, Bihor (344.059 turiști), pentru turism balnear (Felix) și turism montan, respectiv Timiș (338.238 turiști), pentru turism corporate și Suceava (310.458 turiști).
Acestea atrag peste 80% din totalul turiștilor, se mai arată în studiul Creditinfo România. De 1 Mai, de regulă, județul Constanța este destinația cu cei mai mulți turiști în România.
În domeniu lucrează peste 35.000 de angajați. Județele cu cel mai mare număr de salariați din turism sunt București, cu 8.288 de angajați, Constanța, cu 3.913 de angajați, Timiș, cu 1.912 de angajați și Brașov, cu 1.605 de angajați.
Cele mai multe companii care dețin hoteluri și alte facilități de cazare din România se află în Bucuresti (655 de infrastructuri, dintre care 27 sunt noi), Constanța (497 de infrastructuri, 28 noi), Brașov (261 infrastructuri, din care 14 noi), Cluj (204 infrastructuri, zece noi), Prahova (177 infrastructuri, șase noi).
În ultimii zece ani, în România s-au înființat peste 2.000 de companii care dețin hoteluri și alte facilități de cazare, anul de vârf fiind 2008, cu 280 astfel de unități. Cel mai slab an a fost 2013, cu doar 173 de unități.
În anul 2010, înființarea de astfel de infrastructuri a înregistrat o scădere bruscă, cauzată de criza economică, de doar 181 de unități.
Hotelurile și celalalte unități de cazare din București generează cea mai mare cifră de afaceri din țară, 1,298 milioane de lei. Urmează Constanța (447 milioane de lei), Timiș (184 milioane), Brașov (171 milioane), Prahova (166 milioane), Cluj (160 milioane), Bihor (141 milioane) și Mureș (139 milioane de lei).
În topul județelor în funcție de cifra de afaceri medie obținută de companiile care dețin hoteluri și alte facilități de cazare existente se regăsesc: București (1,98 milioane de lei), Bistrița-Năsăud (1,6 milioane de lei), Vâlcea (1,43 milione de lei), Galați (1,4 milioane de lei), Timiș (1,3 milioane de lei), Dolj (1,28 milioane), Ialomița (1,2 milioane) și Sibiu (1,17 milioane de lei). În afară de București și Timiș, doar Mureș (1,16 milioane) și Bihor (1,1 milioane) înregistrează cifre de afaceri medii mai mari decât media pe țară (1 milion de lei), județele Brașov (0,65 milioane), Cluj (0,78 milioane de lei), Constanța (0,89 milioane) și Prahova (0,93 milioane) situându-se sub media națională.
Cele mai profitabile hoteluri se regăsesc în București (124 milioane lei profit), Constanța (58 milioane de lei), Timiș și Brașov (câte 26 milioane de lei), Prahova (25 milioane de lei), Mureș (24 milioane), Cluj și Vâlcea (câte 22 milioane de lei).
Analiștii de la Creditinfo România au calculat alți doi indicatori care descriu afacerile din turismul românesc: viteza de recuperare a creanțelor și viteza de plată a datoriilor. În cazul companiilor care dețin hoteluri și alte unități de cazare, viteza de recuperare a creațelor este de 44 de zile, de aproape patru ori mai mare decât în cazul altor companii (media națională este 161 de zile). În schimb, viteza de plată a datoriilor este de 331 de zile, cu 80 zile mai lentă decât cea existentă la nivel național.
Cea mai scurtă durată de recuperare a creanțelor, în rândul județelor dezvoltate turistic, se înregistrează în Mureș (29 de zile), în vreme ce durata de recuperare a creanțelor din Brașov este aproape dublă (56 de zile).
Cea mai mare viteză de plată a datoriilor o au firmele din Prahova (254 de zile) și Timiș (256 de zile), în timp ce în Bihor datoriile se plătesc și după 509 zile.
„Durata rapidă de recuperare a creanțelor indică infrastructuri unde plata se realizează de obicei în avans sau cash la recepție, la părăsirea camerei. Recuperarea mai greoaie a creanțelor indică infrastructuri care găzduiesc în general clienți corporate cu plata ulterioară. În același timp, faptul că în domeniul hotelier încasările se realizează în avans și cash este un motiv pentru care în acest domeniu viteza de recuperare a creanțelor este foarte rapidă”, adaugă Aurimas Kascinskas.
Încasarea creanțelor în avans le oferă hotelierilor avantajul de a-și plăti datoriile mult mai repede, însa acest lucru nu se întamplă, aceștia preferând să amâne plata datoriilor, spun oficialii Creditinfo România.
Potrivit analizei Creditinfo România, 9,3% din companiile cu activitate în domeniul hotelier îndeplinesc criteriile de profitbilitate și bună reputație, cu mult peste media de 4% înregistrată de companiile care activează în alte domenii. Cea mai mare pondere a companiilor profitabile din industria hotelieră se află în județele Timiș (17,14%), Constanța (15,09%), Prahova (11,3%), Cluj (10,78%) și Mureș (9,24%).
Turoperatori, campioni în recuperarea creanţelor
Un alt studiu al Creditinfo România arată că agenţiile de turism şi turoperatori sunt campioni în recuperarea creanţelor, astfel încât societățile care intermediază şi facilitează turismul au o durată de recuperare a datoriilor de două ori mai mare decât în cazul companiilor din alte domenii.
”În cazul companiilor din turism avem o viteză de recuperare a creanțelor de 75 de zile, față de 161 de zile în cazul celorlalte companii”, arată studiul.
O situație asemănătoare se înregistrează și în cazul vitezei de plată a datoriilor: 117 zile în cazul companiilor din turism, față de 251 de zile în cazul companiilor din celelalte domenii.
„O explicație este aceea că în domeniul turismului încasările se realizează în avans, ceea ce permite recuperarea mai rapidă a creanțelor și plata într-un timp mai scurt a datoriilor”, a declarat Aurimas Kascinskas, director general Creditinfo Romania.
De asemenea, jumătate dintre agenţiile de turism şi turoperatori din România riscă insolvenţa.
Acelaşi studiu Creditinfo România arată că, din cele 4.568 de companii care intermediază și facilitează turismul și activitatea de cazare a turiștilor în România, jumătate prezintă un risc ridicat de intrare în insolvență (48% în cazul tur-operatorilor, respectiv 53% în cazul agențiilor de turism).
În București se află cele mai multe companii din turism: 1.576 (din totalul de 4.568 de firme înregistrate în România). În top urmează județele Brașov (248 companii), Constanța (227), Cluj (225), Prahova (159), Iași (134), Timiș (123), Sibiu (111), Neamț și Dolj (63).
„Acest tip de companii se înființează în zonele în care există cerere pentru turism și o putere de cumpărare mai ridicată din partea populației”, explică Aurimas Kascinskas.
Agențiile de turism și turoperatorii din București dețin totodată supremaţia și la capitolele cifre de afaceri: un total de 2,8 miliarde de lei, adică 70% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de turism din România, profit (73 milioane de lei, adică peste 55% din profitul înregistrat de firmele din turismul românesc) și locuri de muncă (4.800 de angajați, adică 53% din numărul total de angajați în agenții de turism sau turoperatori).
”Județe fruntașe sunt, atunci când vorbim despre cifre de afaceri, Constanța (170 milioane de lei), Cluj (123 milioane de lei), Brașov (75 de milioane), Prahova (71 milioane de lei), Timiș (66 milioane de lei), Iași (49 milioane de lei) și Neamț (47 milioane de lei)”, menționează studiul citat.
Cele mai profitabile firme din turism se află în județele Constanța (16 milioane de lei profit), Cluj (8 milioane de lei profit), Brașov, Prahova și Timiș (5 milioane de lei profit), Neamț și Iași (4 milioane de lei profit).
O altă caracteristică a companiilor care activează în domeniul turismului: marja de profit a celor profitabile este de 4%, adică mai puțin de jumătate din media națională, care e de 10%.
Din totalul de 4.568 de companii din turism, 448 (adică aproape 10%) sunt profitabile și considerate de încredere, față de media națională, care e de 4%. Grupul select al firmelor care îndeplinesc criteriile de încredere și profitabilitate reprezintă practic motorul economiei românești.
Din punct de vedere al riscului, și turoperatorii și agențiile de turism prezintă riscuri comparabile de intrare în insolvență (51% în cazul turoperatorilor, respectiv 53% agenții de turism).
Agențiile de turism (8%) și turoperatorii (12%) se află printre companiile care îndeplinesc în ponderea cea mai mare criteriile de profitabilitate și bună reputație. Județele fruntașe la acest capitol sunt Iași (18%), Neamț (17%), Prahova (13%), Argeș, Cluj și Constanța (cu câte 11%).
Media pe țară în cazul companiilor din celelalte domenii de activitate este de 4%, se mai arată în studiu.
