Poziţia geografică unică în România a făcut ca cea mai îndepărtată regiune de graniţa de vest, judeţul Constanţa, să fie şi una dintre cele mai prospere din ţară.
Mărginit la est de Marea Neagră, la vest de Dunăre şi la sud de graniţa cu Bulgaria, străbătut de canalul ce leagă fluviul de mare, conectat la Bucureşti printr-o autostradă şi o cale ferată modernizată, pe care trenurile circulă cu 160 de kilometri la oră, şi având una dintre cele mai blânde clime din ţară, judeţul Constanţa pare să fi ştiut să-şi valorifice din plin avantajele.
În primul rând, pe coastă se găsesc cele mai mari trei porturi maritime ale României (Constanţa Sud-Agigea, Midia şi Mangalia), care au avut, în 2014, un trafic total de mărfuri de aproape 56 de milioane de tone. Prin Portul Constanţa au trecut, în 2014, 43 de milioane de tone de mărfuri, ceea ce îl plasează în top 15 în Uniunea Europeană. Apoi, sutele de hoteluri, pensiuni şi campinguri din staţiunile de pe malul mării găzduiesc, în fiecare an, peste un milion de turişti, ce cheltuiesc aici, potrivit estimărilor patronatelor din domeniu, circa 100 de milioane de euro.
Factorii climatici au fost şi ei utilizaţi din plin, fie pentru abundentele culturi de cereale, plante tehnice sau viţă de vie, fie pentru numeroasele parcuri eoliene (în total, se estimează că, în Constanţa, s-au investit în centrale electrice ce folosesc forţa vântului peste două miliarde de euro). Iar poziţia geografică a făcut ca judeţul să găzduiască şi cea mai mare rafinărie din România (cea de la Năvodari), şi singura centrală nucleară din ţară. Unitatea de la Cernavodă asigură în prezent circa 18% din producţia naţională de electricitate şi ar putea fi extinsă în curând cu încă două reactoare. În plus, recentele descoperiri de zăcăminte de gaze de pe platoul continental al Mării Negre (ExxonMobil şi OMV Petrom au depistat în 2012 un depozit de până la 84 de miliarde de metri cubi) ar putea crea pe plan local o înfloritoare industrie extractivă.
Deocamdată, preţul în scădere al hidrocarburilor va amâna, cel mai probabil, dezvoltarea acestui sector în Constanţa, însă potenţialul existent este cu siguranţă semnificativ.
Performanţe economice
Toate aceste atuuri se traduc în performanţe economice mult peste medie. Conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), produsul intern brut al judeţului a fost, în anul 2014, de 33.015.200.000, în 2015 – de 34,4 miliarde lei, urmând ca anul acesta să ajungă la 36,57 miliarde lei. Potrivit CNP, PIB-ul judeţului Constanţa ar urma să crească în continuare, astfel încât, în anul 2019, să ajungă la aproape 45 miliarde lei (10,14 miliarde euro, la un curs mediu prognozat de CNP pentru anul 2019 de 4,42 lei pentru un euro). Anul acesta, judeţul Constanţa va avea al doilea PIB din ţară (după Bucureşti, cu 182,6 miliarde de lei), acelaşi trend urmând să-l aibe până în anul 2019 (Bucureşti – 220,9 miliarde lei).
În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, judeţul Constanţa avea, în anul 2014, aproape 170.000 angajaţi, fiind pe locul patru naţional, după Bucureşti (824.400 angajaţi), Timiş (209.200 angajaţi şi Cluj (196.200 angajaţi). În anul 2019, judeţul Constanţa ajunge “pe podium”, urmând să fie întrecut de Bucureşti (925.000 angajaţi) şi Cluj (230.400 angajaţi).
Astfel, şi şomajul va avea procente din ce în ce mai mici: de la 4% în 2014, la 3,6% în 2015, o uşoară urcare în acest an (3,7%), urmând să ajungă, în anul 2019, la 3%. Oricum, judeţul Constanţa are astăzi şi va avea şi în viitor una dintre cele mai mici rate ale şomajului.
Câştigul salarial mediu net lunar a fost, în acest judeţ, în anul 2014, de 1.571 lei, pentru ca anul acesta să fie de 1.869 lei, iar, în anul 2019 – de 2.182 lei. De remarcat, conform Institutului Naţional de Statistică, câştigul salarial mediu nominal net la nivel de ţară a fost, în luna iulie 2016, de 2078 lei. Astfel, faţă de media naţională, câştigul salarial în judeţul Constanţa este mai mic cu 209 lei lunar (cu circa 10% sub media naţională).
Totuşi, PIB per capita este, în acest an, în judeţul Constanţa, de 11.986 euro, pentru ca, în 2019, să ajungă la 14.806 euro/locuitor. Cum era de aşteptat, cel mai mare PIB/locuitor este în Bucureşti: 22.245 euro în acest an şi 27.477 euro în 2019.
