Comisia Europeană a deschis cel de-al treilea proces împotriva României din cauza nerespectării legislaţiei comunitare referitoare la deşeurile miniere. Pe lângă acesta, Comisia a transmis şi patru avize motivate în domeniile mediu, piaţa internă şi servicii, impozitare şi transporturi. Avizele motivate reprezintă ultima etapă înainte de sesizarea Curţii de Justiţie a UE. Cele cinci proceduri vin după o perioadă de acalmie, când România a scăpat de criticile Uniunii Europene.
Comisia Europeană a introdus o acţiune în justiţie împotriva României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea legislaţiei UE referitoare la deşeurile din industriile extractive, mai exact deşeurile generate de extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor minerale şi de exploatarea carierelor, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Cauza se referă la iazul Boşneag, un iaz de decantare de 102 hectare în care au fost deversate deşeuri generate de exploatarea minelor de cupru şi de zinc din Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin. În prezent, iazul este aproape abandonat şi reprezintă o sursă majoră de poluare, răspândind praf toxic care prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Comisia precizează că România a fost de acord să ia măsuri pentru a soluţiona problema, însă progresele au fost insuficiente. “Având în vedere gravitatea riscului în acest caz şi la recomandarea comisarului pentru mediu, domnul Janez Potočnik, Comisia introduce o acţiune împotriva României în faţa Curţii de Justiţie a UE, în scopul de a se asigura că sunt luate mai rapid măsuri corective”, precizează documentul.
Trimiterea în faţa CJUE a fost decisă după ce România nu a luat măsurile necesare pentru a curăţa două iazuri de decantare din Moldova Nouă, în urma infringementului lansat de Bruxelles pe 20 februarie, informează Mediafax. Potrivit CE, iazurile de decantare sunt “o sursă majoră de pulberi toxice, care au consecinţe semnificative asupra sănătăţii umane şi asupra mediului”. Comisia este “preocupată” de faptul că România nu a luat măsurile necesare pentru a controla emisiile şi pentru a preveni abandonarea siturilor, a precizat în februarie CE.
Comisia a iniţiat în privinţa acestor aspecte proceduri în constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, în octombrie 2012. “Autorităţile române au raportat cu privire la progresele înregistrate, însă obiectivele nu au fost încă îndeplinite, iar grava problemă a pulberilor toxice persistă. Prin urmare, se trimite un aviz motivat, iar în cazul în care România nu acţionează în termen de două luni, Comisia poate sesiza cauza Curţii de Justiţie a UE”, a avertizat Executivul european.
Horaţiu Radu: plan guvernamental de conformare
Agentul guvernamental al României la CJUE a declarat, pentru Mediafax, că va fi propus un plan de acţiune guvernamentală pentru rezolvarea situaţiei de la iazul Boşneag, unde au fost deversate deşeuri, precizând că situaţia juridică a societăţii care administrează zona e “complicată”. “Astăzi a avut loc la sediul MAE o şedinţă a unui grup de lucru din care fac parte Ministerul Mediului, Ministerul Economiei şi reprezentanţi ai ANAF. Vom propune un plan de acţiune guvernamentală şi sperăm să găsim o soluţie de conformare până la data sesizării instanţei de judecată”, a precizat Horaţiu Radu. Acesta a mai spus că “situaţia juridică a societăţii care administrează zona este complicată”.
Producătorul de cupru Moldomin Moldova Nouă, care administrează zona unde se află lacul, din Caraş Severin, a fost preluat, în 2011, de firma elveţiană Mineco AG. Tranzacţia prin care Mineco a preluat Moldomin, ce deţine 30% din rezervele de cupru ale României, a fost contestată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Deşeuri de electrice: transpunerea legislaţiei în întârziere
Comisia a cerut României, alături de Spania, Letonia şi Polonia, să pună în aplicare normele UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. “CE solicită insistent ca cele patru state să trimită detalii despre modul în care este transpusă în drepturile lor naţionale legislaţia UE referitoare la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), o obligaţie care trebuia îndeplinită până la 14 februarie 2014”, se arată într-un comunicat de presă al Comisie. Noua Directivă DEEE înlocuieşte şi actualizează norme mai vechi referitoare la acest tip de deşeuri. Directiva “vizează atât prevenirea sau reducerea impacturilor negative pe care le au asupra sănătăţii umane şi asupra mediului generarea şi gestionarea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, cât şi îmbunătăţirea eficienţei şi a impacturilor de ansamblu ale utilizării resurselor”, precizează documentul. În urma nerespectării termenului limită iniţial, la 31 martie 2014 au fost trimise scrisori de punere în întârziere către Spania, Letonia, Polonia şi România. Comisia a trimis avize motivate, iar dacă statele membre în cauză nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE, completează comunicatul.
Fonduri de investiţii alternative: nu sunt standarde UE armonizate
Totodată, CE solicită “insistent” României, Lituaniei, Portugaliei şi Sloveniei să notifice implementarea deplină a Directivei privind administratorii de fonduri de investiţii alternative (2011/61/UE). Această directivă prevede norme de reglementare şi de supraveghere pentru administratorii de scheme de investiţii alternative adresate investitorilor profesionişti. Potrivit CE, obiectivul standardelor europene armonizate pentru administratorii de fonduri de investiţii alternative (AFIA) este sporirea transparenţei activităţilor AFIA şi a fondurilor pe care le gestionează aceştia, în beneficiul investitorilor şi al autorităţilor publice.
Până în prezent, aceste patru state nu au transpus pe deplin această directivă în legislaţia naţională, în pofida obligaţiei de a face acest lucru până la 22 iulie 2013, şi au două luni la dispoziţie pentru a face acest lucru, în urma infringementului lansat joi de Comisia Europeană.
Impozitare: discriminare printre străini
Comisia a cerut României să pună capăt tratamentului discriminatoriu în ceea ce priveşte impozitarea entităţilor juridice străine. CE se referă la normele privind impozitarea veniturilor din dobânzi, deoarece acestea restricţionează prestarea liberă de servicii şi libera circulaţie a capitalurilor pe piaţa unică a UE. În prezent, entităţile juridice rezidente îşi pot deduce cheltuielile indirecte legate de generarea de venituri din dobânzi. Rezultatul este că se impozitează doar veniturile lor nete. Firmele şi organizaţiile stabilite într-un alt stat membru UE/SEE şi fără un sediu permanent în România nu pot însă beneficia de această deducere şi sunt impozitate mai împovărător pe baza veniturilor brute din dobânzi obţinute direct din România.
“Comisia nu consideră că există o justificare valabilă pentru acest tratament diferit în ceea ce priveşte impozitarea şi consideră că acesta este discriminatoriu şi restricţionează libera circulaţie a serviciilor”, se arată în comunicat, care precizează că România are la dispoziţie doar două luni ca să rezolve problema, altfel se ajunge la tribunal.
Transporturi: independenţă la investigare
Ultimul aviz motivat se referă la transportul feroviar, unde România nu a transpus integral legislaţia UE privind siguranţa căilor ferate. “Această cerere vizează independenţa autorităţii de siguranţă şi a organismului de investigare”, se arată în comunicatul de presă al CE. “Legislaţia UE vizează dezvoltarea unei abordări comune privind siguranţa căilor ferate, astfel încât toate reţelele feroviare din UE să demonstreze în mod constant niveluri înalte de siguranţă, iar cetăţenii UE să călătorească în siguranţă pe aceste reţele. Stabilirea unor cerinţe de siguranţă privind sistemul feroviar include gestionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii şi a funcţionării traficului, rolurile şi responsabilităţile întreprinderilor feroviare şi ale administratorilor de infrastructură, precum şi interacţiunea acestora. În plus, trebuie să se asigure un cadru comun de reglementare în domeniul siguranţei, reglementarea, gestionarea şi controlul siguranţei şi investigarea independentă a accidentelor”, precizează comunicatul. Legislaţia în cauză ar fi trebuit să fie în vigoare din aprilie 2006. În februarie 2013, Comisia a declanşat o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor împotriva României în legătură cu această chestiune. După comunicarea avizului motivat, în termen de două luni, România trebuie să se conformeze. Următorul pas în procedura de infringement este acţiunea la tribunalul UE.
