Data de 1 ianuarie 2019, pentru adoptarea euro, nu mai este doar ambițioasă, ci devine foarte ambițioasă și trebuie să ne gândim bine dacă menținem această țintă și ce avem de făcut pentru că, deși România îndeplinește toate cele cinci criterii de la Maastricht, există încă riscul unor derapaje care sunt extrem de costisitoare, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la conferința „Calea României către Zona Euro”. Pe de altă parte, acesta a anunţat că, pentru adoptarea euro la 1 ianuarie 2019, ar trebui ca, la 1 ianuarie 2016, să intrăm în mecanismul ratelor de schimb (ERM II), însă nu suntem încă pregătiți să facem pasul acesta. În replică, premierul Viorel Ponta a spus că va discuta cu guvernatorul Isărescu despre „ce este realist” la termenul pentru adoptarea euro.
„Discuția trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 și încă nu avem o foaie de parcurs. (…) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată va fi lipsită de credibilitate și ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicații, iar aici credibilitatea este esențială”, a subliniat Isărescu, conform Agerpres.
El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate și parafat printr-un act, fie că este vorba de o declarație în Parlament, o lege sau un pact politic.
„Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, și printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o țintă și, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ținta”, a precizat Isărescu.
În privința necesității de a avea o țintă clară, guvernatorul BNR a spus că, din experiența sa, a constatat că „în România, fără o dată țintă, lucrurile nu se realizează”. „De aceea este bine să avem o dată țintă. Data țintă poate să contribuie la realizarea consensului politic, absolut necesară pentru un proiect de țară, care să treacă dincolo de ciclul electoral”, a explicat Isărescu.
În plus, în opinia șefului Băncii Centrale, o dată țintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente și corecte.
„În cei 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce privește politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situația macroeconomică de acum; dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu și să intrăm iarăși în derapaj”, a avertizat guvernatorul BNR.
Mai mult, Mugur Isărescu a precizat că, deși România îndeplinește criteriile nominale pentru adoptarea euro, iar convergența reală a avansat, disparitățile regionale s-au adâncit în timp.
„Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparitățile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureștiul și alte câteva orașe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni”, a subliniat guvernatorul BNR.
În aceste condiții, Isărescu spune că „nu ar fi fără temei pentru România să fixeze o țintă, deși celelalte țări au adoptat o atitudine de genul „așteptăm și vom vedea. 2019 s-ar părea că nu este chiar fără temei dacă ne uităm la criteriile de la Maastricht. Dar trebuie să ne gândim bine dacă menținem această țintă și ce avem de făcut”, a mai spus șeful BNR.
În opinia sa, cel mai mare pericol este încetățenirea ideii că adoptarea euro este un simplu schimb de bancnote și este doar treaba BNR. „Este mai mult decât fals”, a mai spus șeful băncii centrale.
Nepregătiţi pentru ERM II la 1 ianuarie 2016
„Părerea mea este că noi nu suntem în fața acestei anticamere, deși ar trebui să intrăm în 2016. Nu avem timp să facem pasul acesta. Ar trebui mai întâi să discutăm ce înseamnă ERM II, ce înseamnă tot acest exercițiu, care este un exercițiu că economia stă unde trebuie ea să stea, cursul stă unde trebuie, prin forțele pieței, nu că îl sprijină, nu că îi pune proptele Banca Centrală, dobânzile sunt unde trebuie…. Dar noi nu suntem cu rezervele minime obligatorii (RMO) unde trebuie! În Uniunea Europeană sunt undeva în jur de 2%. (…) La noi, la valută sunt încă 14%. Să le aducem la 2% ne mai ia ceva timp. Deci noi, ăștia de la Banca Națională, care spunem că am fi cel mai bine pregătiți pentru a intra în zona euro…”, a explicat guvernatorul BNR în cadrul conferinței.
În opinia sa, există încă incertitudini privind cursul de schimb. „Va fi acesta cursul de echilibru și când RMO se vor duce către 2%? Și când lichiditatea din piață nu va mai fi cea care este în prezent? Bănuiesc că, dacă ne pregătim bine, nu vom avea nevoie de mai mult de doi ani, doi ani și jumătate (n.r. – perioada minimă necesară de staționare în ERM II)”, a mai spus Isărescu, precizând, însă, că, în prezent, nu suntem în măsură să spunem că vom rămâne în ERM II doar atâta timp, dacă am intra rapid.
Șeful BNR a mai spus că, în comparație cu alte țări, avem în mare măsură un curs de schimb stabilit de piață, dar mai există probleme de credibilitate din cauza intervențiilor BNR motivate, în mare măsură, de excesul de lichiditate. „În ERM II cursul trebuie să fie cvasi-stabil, dar prin forțele pieței, fără să intervii”, a subliniat Mugur Isărescu.
El a adăugat că, în cazul în care cursul se mișcă mai mult decât permit limitele ERM II, se pierde credibilitatea și trebuie să stăm mai mult în anticameră, ceea ce „nu este o chestiune ușoară, nu este chiar o glumă”.
Discuţii Ponta-Isărescu
Premierul Victor Ponta a declarat că va avea o discuţie cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, referitoare la declaraţia acestuia în care arată că termenul de 2019 pentru adoptarea euro trebuie bine analizat, iar în discuţie se va stabili „ce este realist şi ce nu”.
Întrebat de jurnalişti cum comentează afirmaţia guvernatorului Băncii Naţionale a României(BNR), potrivit căreia România nu poate intra în Zona Euro, în 2019, aşa cum şi-a propus Guvernul, premierul Victor Ponta a spus că va avea o discuţie în acest sens cu Mugur Isărescu. “Dacă Guvernatorul spune «Nu»… Oricum nu putem intra în euro decât cu un efort Guvern, Parlament, Banca Naţională. N-am văzut exact declaraţiile, eu am discutat cu guvernatorul acum o săptămână sau două, dar cu siguranţă trebuie să ne vedem încă o dată şi să stabilim ce e realist şi ce nu”, a spus Ponta.
El a amintit că, în materie de convergenţă monetară, expertiza BNR este mult mai mare decât a Guvernului.
Totodată, şeful Executivului a afirmat că România îndeplineşte criteriile nominale de aderare la Zona Euro, dar, pentru a fi cu adevărat pregătită pentru aderare, trebuie să aibă îndeplinite şi criteriile reale, cum ar fi, de exemplu, o economie competitivă.
„Şi mai trebuie un al treilea lucru, pe care nu-l spunem niciodată, pentru că nu e politicos să-l spunem: mai trebuie să fie de acord şi toate ţările din Zona Euro, care, în aceste zile, sunt preocupate mai puţin de România, Polonia, cine urmează să intre în euro, cred că sunt mai preocupate de cine s-ar putea să iasă din Zona Euro”, a explicat premierul.
În finalul declaraţiei sale, premierul a reluat ideea că solicitarea ca România să adere la Zona Euro nu va fi făcută în absenţa unei stategii a BNR.
Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară pentru România
Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară pentru România, dorindu-se ca, după aderare, românii să trăiască la fel de bine ca și cetățenii din țările aflate în zona euro, a declarat șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote.
„Aderarea la euro este unul din dosarele încă active ale calității de membru UE pentru România. Sunt trei dosare deschise: aderarea la Schengen, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și aderarea la euro. La Schengen, Romania a îndeplinit toate condițiile. Acum, procesul decizional s-a mutat din zona tehnică în zona politico-diplomatică. MCV face subiectul unei dezbateri interesante, cu multe puncte de vedere. La aderarea la euro nu se pune problema dacă România va adera, ci mai degrabă când și, mai degrabă, cum”, a spus Filote.
Ea a precizat că aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România, luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg, dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”, a explicat șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.
De asemenea, Angela Filote a mai afirmat că dorește ca aderarea să aducă beneficii omului de rând.
„Discutăm despre convergența reală. Cea nominală reprezintă un tabel cu niște indicatori îndepliniți. Ceea ce ne dorim după aderare este ca românii să trăiască la fel de bine ca și cei din alte țări din zona euro. Vrem să ne asigurăm că acest proces de aderare, la fel ca și cel la UE, aduce beneficii și omului de rând”, a mai arătat Filote.
La nivelul UE, România folosește cel mai puțin forța de muncă în vârstă
România este țara din Uniunea Europeană care folosește cel mai puțin forța de muncă în vârstă de 65 până la 74 de ani, a declarat Valentin Lazea, economist șef al BNR, prezent la aceeaşi dezbatere.
„Ar trebui ca pe aceia care sunt capabili și doritori să muncească, care au depășit vârsta de 65 de ani, să-i lăsăm să lucreze în continuare, pentru a acoperi acel deficit care vine an de an din demografie”, a spus Lazea, subliniind că face afirmația în nume personal.
De asemenea, el a menționat că femeile sunt cu 18 procente mai puține în cadrul forței de muncă, comparativ cu bărbații.
„Asta plecând de la vremurile comunismului, când era egalitate numerică între femei și bărbați. Acum femeile nu mai văd utilitatea să lucreze cot la cot cu bărbații… „, a mai afirmat economistul BNR.
În ceea ce privește educația, el este de părere că nu este normală industria meditațiilor.
„Ea creează disparități atât regionale, cât și în sens de bogăție. Părinții care își pot permite plătesc meditații, iar cei care nu, nu. Nu este normal ca mediul rural, unde locuiește 45% din populație, să dea 5% din totalul absolvenților de facultate. Ar trebui ca măcar facultățile de stat să asigure circa 10% din cota locurilor gratuite celor din mediul liceal, urmând ca ei să semneze un angajament că se vor întoarce în comuna de origine pentru ca satul român să nu mai fie văduvit de medici, profesori, economiști și ingineri cum este în prezent”, a mai arătat Lazea.
În același timp, nu este de acord ca studenții să lucreze 8 ore pe zi și apoi să meargă la facultate.
„Nu cred că este normal ca studenții de la cursurile de zi să lucreze dimineața 8 ore în supermarketuri sau pe unde lucrează și după masă, dacă mai au timp și chef, să meagă la facultate. Pui pe primul loc munca, să fii sănătos. Educația e pe locul 2 sau 3 sau „n”. Dacă vrem educație de calitate nu așa se face. Sigur, nu au bani, pot face ca în Anglia, fac un an, se întrerupe studiul, lucrează un an, fac rost de bani, mai fac un an sau, dacă nu, credit bancar”, a mai arătat economistul BNR.
