Rata anuală a inflaţiei în 2012 a fost de 4,95%, sub ţinta Băncii Naţionale a României (BNR), care stabilise, pentru 2012, o inflaţie de 3% plus/minus un punct procentual. Astfel, BNR ratează, din nou, ţinta de inflaţie, de data aceasta cu aproape un punct procentual (0,95%). Reamintim, din august 2005, strategia de politică monetară a băncii centrale este ţintirea directă a inflaţiei. (în imagine – Mugur Isărescu, guvernatorul BNR)
Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în decembrie 2012, preţurile au crescut cu 0,6% faţă de noiembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu 0,66 procente, a mărfurilor nealimentare cu 0,89%, în timp ce serviciile s-au ieftinit cu 0,19%.
Rata medie lunară a inflaţiei în anul 2012 a fost de 0,4%, faţă de nivelul de 0,3% consemnat în 2011.
Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (ianuarie 2012 – decembrie 2012) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2011 – decembrie 2011) determinată pe baza IPC este de 3,3%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 3,4%.
În ultimele 12 luni, cel mult au crescut preţurile produselor alimentare, cu 6,21%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 4,48%, iar cele ale serviciilor – cu 3,61%.
Faţă de decembrie 2011, cel mai mult s-a majorat preţul mărfurile de bază. Astfel, cartofii s-au scumpit cu 32,41%, fasolea – cu 24,72%, alte legume – cu 18,19%, fructe proaspete – cu 16,20%, ulei – cu 12,98%, ouă – cu 22,12%, mălai – cu 9,71%, făină – cu 4,89%, carne de porc – cu 5,91%, carne de pasăre – cu 5,74%, brânză de oaie – cu 5,74%. Dintre produsele nealimentare, cel mai mult s-au scumpit ”lumina” – 13,02%, gazele – 5,23%, ţigările – 5,80%, carburanţii – 5,14%, iar dintre servicii – cele de apă, canal, salubritate – cu 6,80% şi telefonul (3,69%).
Aşa se explică şi de ce cea mai mare parte a cheltuielilor unei familii se duce pe mâncare şi pe locuinţă.
Conform Statisticii, în trimestrul al treilea din 2012 (cea mai recentă analiză publicată de INS), 16,5% din cheltuielile unui român se duc pe impozite, contribuţii, taxe, iar aproape trei sferturi (72,1%) – pe cheltuieli de consum. Dintre cheltuielile de consum, aproape jumătate (42%) “se duc“ pe mâncare, 15% – pe locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili, 7,6% – pe băutură şi ţigări, 6,4% – pe transport, 4,9% – pe telefon şi numai 0,3% pe educaţie.
În aceste condiţii, să nu ne mai mirăm de rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat!
