Investiţiile în reţelele de curent şi gaze vor scădea

Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, a declarat, într-o conferinţă de presă, că scăderea ratei de rentabilitate a distribuitorilor de gaze şi energie electrică va conduce, inevitabil, la scăderea investiţiilor în reţele, cu influenţe negative asupra calităţii serviciilor. Reamintim, Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a lansat în dezbatere publică două ordine prin care tarifele de distribuţie a energiei electrice se diminuează la 5,07% (de la 7,7%), iar cele la gaze naturale ajung la acelaşi nivel, 5,07% (de la 8,43%). Pe de altă parte, Hajdinjak este de părere că preţul gazelor naturale va creşte, în urma majorării cotaţiilor la petrol. De asemenea, el crede că varianta optimă de comercializare a gazelor din Marea Neagră o reprezintă vânzarea acestora numai pe bursă.

“Pentru noi este important să fie stabilite principiile care vor sta la baza următoarei perioade de reglementare, apoi să vedem de ce este nevoie. Vrem doar să scădem preţul sau să oferim produse de calitate pentru clienţi? Vrem să continuăm trendul de a aduce reţeaua la standardele din alte ţări? Dacă ANRE taie rata de rentabilitate, va fi un impact semnificativ asupra profitabilităţii companiilor de distribuţie, dar nici nu vom putea să facem investiţiile planificate”, a susţinut Hajdinjak.

Potrivit acestuia, tarifele de distribuţie din alte ţări sunt cu 300 până la 500 de puncte de bază mai mari faţă de obligaţiunile la 10 ani lansate de statele respective. “În prezent, împrumuturile pe 10 ani ale României au dobânzi de circa 4,6%. Dacă se aprobă un tarif de distribuţie de 5,07%, este cu doar 0,5% mai mare faţă de dobânda la obligaţiuni. Iar investirea banilor în obligaţiuni nu comportă niciun risc! În alte ţări, tarifele sunt cu 3% până la 5% mai mari faţă de ratele dobânzilor la împrumuturile pe care le face statul pe perioade de 10 ani”, a spus şeful E.On România.

În opinia sa, soluţia este implementarea unui sistem de protecţie a consumatorilor vulnerabili. „Înţeleg discuţiile despre preţuri, dar trebuie să punem altfel problema. România are printre cele mai mici tarife de distribuţie din Europa. Problema este că trebuie să ne adresăm consumatorilor vulnerabili, să fie implementat un sistem care să protejeze oamenii care au cu adevărat nevoie. Nu să luăm măsuri populiste. În acelaşi timp, trebuie să existe un cadru care să asigure atragerea de investiţii”, a adăugat Frank Hajdinjak. Acesta consideră că o rată de rentabilitate de circa 7% ar fi corectă pentru România.

Iar se scumpesc gazele

Preţul gazelor pe piaţa românească, atât cele de producţie internă, cât şi cele de import, vor creşte semnificativ iarna următoare, ca urmare a majorării cotaţiilor petroliere, a mai spus Frank Hajdinjak.

„În România, preţul gazelor de import este legat de cotaţiile ţiţeiului, care au crescut foarte mult în ultima perioadă, astfel că ne aşteptăm ca preţul pentru iarnă să crească semnificativ, asta este clar. Importul de gaze va avea un impact şi în preţul final”, a spus oficialul companiei de gaze.

În plus, întrucât nu există o competiţie adevărată pe piaţă, fiind doar doi producători interni, preţul gazelor autohtone va tinde să crească şi el spre cel de import. „Există un risc mare ca preţul de producţie internă plus tariful de înmagazinare să ajungă la nivelul preţului de import”, a susţinut Hajdinjak.

El a arătat că, deja, iarna trecută preţul gazelor de import a fost cu 20% mai mare decât în iarna anterioară, ca urmare a creşterii cotaţiilor petroliere.

În plus, şi gazele care vor fi extrase din Marea Neagră vor fi mai scumpe. Avantajul este că acestea vor întări securitatea energetică a ţării şi vor permite României să înceapă exportul de gaze.

„Va fi un lucru foarte bun pentru dezvoltarea României atunci când gazul din Marea Neagră va fi disponibil. Astfel că autorităţile statului trebuie să creeze un cadru propice pentru aceste investiţii, întrucât este vorba de investiţii pe termen lung. Altfel, investiţiile nu se vor face şi va fi cu adevărat stupid dacă România nu va profita de această şansă”, a susţinut Hajdinjak.

El a explicat de ce preţul gazelor din Marea Neagră va fi mai mare decât cel al producţiei actuale. „Preţurile vor fi mai mari, acest lucru este clar, întrucât şi costurile de explorare şi producţie în Marea Neagră sunt mai mari decât cele de pe uscat. Dar producţia din Marea Neagră va aduce şanse de a creşte independenţa energetică a României şi şanse de a exporta gaze, întrucât este clar că vom avea o supraproducţie de gaze pe viitor. Este o oportunitate foarte mare pentru România în ceea ce priveşte securitatea energetică şi un factor stabilizator pentru ţară. Sperăm ca investitorii din acest sector să găsească suportul autorităţilor române pentru ca aceste investiţii să aibă loc”, a arătat oficialul companiei energetice.

Hajdinjak a afirmat că E.ON deja a început discuţii cu posesorii de licenţe din Marea Neagră pentru a cumpăra gaze, precizând, însă, că este cale lungă până la semnarea unor contracte.

„Din punctul meu de vedere, producţia de gaze ar trebui să fie vândută în proporţie de 100% pe bursă. Nu există niciun motiv pentru care gazul nu ar trebui să fie vândut transparent 100%, de către producătorii înşişi, nu de către unele companii de vânzări. Deci, din punctul meu de vedere ar fi absolut minunat să avem 100% din gaze transparent vândute pe burse”, a mai spus oficialul E.ON.

În luna februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), declara că ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră, din 2020-2021, iar România va produce în total 18-20 de miliarde de metri cubi de gaze anual, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. ExxonMobil şi OMV Petrom vor lua în acest an decizia finală de investiţii în blocul Neptun.

În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori.