Dumitru CHIRIŢĂ
Investiţiile asumate de către transportatorii şi distribuitorii de energie electrică şi gaze naturale, pentru următorii 5 ani, se apropie de 4 miliarde de euro. Bani sunt. Din păcate, din cauza lipsei de forţă de muncă, în special calificate, realizarea investiţiilor este pusă sub semnul întrebării. Iar companiile ce şi-au asumat aceste investiţii riscă amenzi usturătoare dacă nu le realizează!
„Pentru perioada de reglementare 2019 – 2023, planurile de dezvoltare pe care şi le-au asumat distribuitorii de gaze naturale şi în funcţie de care ANRE a aprobat tariful, în special cele două mari companii, Degaz Grid (n.r. – deţinută de nemţii de la E.On) şi Distrigaz Sud Reţele (n.r. – deţinută de francezii de la Engie) se ridică la 1,8 miliarde de lei)”, a declarat preşedintele Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Dumitru Chiriţă, în cadrul celei de-a XXXI-a ediţii a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC, a cărei temă a fost „Influenţa investiţiilor în creşterea siguranţei energetice a României”.
Potrivit preşedintelui ANRE, operatorul sistemului de transport, Transgaz, are în vedere investiţii de 5,6 miliarde de lei până în anul 2023, dintre care 2,3 miliarde de lei pentru extinderea reţelei din România, pentru a facilita dezvoltarea distribuţiilor, astfel încât mult mai mulţi români să aibă acces la gaze naturale.
De asemenea, în următorii 5 ani se preconizează creşterea cu aproximativ 50% a capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale (de la 3,1 miliarde metri cubi pe an în prezent, la 4,4 miliarde mc/an până în anul 2023), Depogaz şi Depomureş (cele două companii ce deţin depozite de înmagazinare a gazelor naturale) urmând să investească 1,7 miliarde de lei. „Este o prioritate absolută majorarea capacităţii de înmagazinare, atât pentru a stoca gaze necesare în perioada de iarnă, cât şi pentru a reuşi să ne atingem obiectivul pe care toţi ni-l dorim, acela de a deveni un hub regional de gaze naturale”, a precizat Dumitru Chiriţă.
„Astfel, în total, în ceea ce priveşte domeniul gazelor naturale, investiţiile asumate de companii şi deja recunoscute de către ANRE în tarifele de transport, distribuţie şi înmagazinare se ridică la 8,5 miliarde de lei. Aceste investiţii trebuie realizate tocmai pentru că tarifele au fost aprobate! Dacă nu se realizează, amenzile pot fi importante, mergându-se până la procente din cifra de afaceri”, a precizat preşedintele Chiriţă.
În ceea ce priveşte energia electrică, cele 8 companii de distribuţie şi-au asumat investiţii de 7,7 miliarde de lei pentru noua perioadă de reglementare, 2019 – 2023 (cu 1,4 miliarde de lei peste nivelul amortizării, aşa cum se discutase iniţial). „Ceea ce înseamnă că operatorii de reţea au înţeles că singura sursă de profit o reprezintă investiţiile”, a mai spus preşedintele ANRE.
Pe de altă parte, acesta a precizat că autoritatea este în proces de analiză pentru aprobarea noilor tarife de transport pe care le va practica Transelectrica, investiţiile companiei urmând să fie de aproximativ 1,2 miliarde de lei până în anul 2023.
Astfel, în domeniul energiei electrice, investiţiile asumate de către companiile cărora ANRE le aprobă tarifele se ridică la 8,9 miliarde de lei.
„În total, pe tot ce înseamnă activitate reglementată de către ANRE, investiţiile asumate se ridică la o cifră impresionantă: 17,4 miliarde de lei. Bani sunt! Din păcate, sunt probleme cu realizarea practică a acestor investiţii. De exemplu, pentru proiectarea în domeniul distribuţiilor de gaze naturale nu există companii care să facă aceste proiecte, să realizeze studii de fezabilitate şi, mai grav, nu avem companii care să le execute în teren”, a mai spus preşedintele ANRE.
Contractele trebuie flexibilizate
O altă problemă o reprezintă relaţiile contractuale dintre companii. „Din păcate, nu întotdeauna felul în care s-au derulat relațiile contractuale dintre prestatorii de servicii sau cei care făceau aceste proiecte și companii au fost cele mai bune”, a spus Cristian Secoşan directorul general al Siemens România. „De la condiții contactuale complicate, grele, la o luptă acerbă între cei care doreau să ajungă la lucrări și banii care se investeau şi care erau puțini au condus la o situație complicată, cu întârzieri în realizarea proiectelor, dar şi cu o deprofesionalizare a forţei de muncă. La acest moment nu mai există capacități de proiectare, nu mai există proiectanți. Dacă vrem să facem ceva precum Stejarul sau Iernut (n.r. – hidrocentrala „Dimitrie Leonida” de la Stejaru, Piatra Neamţ, cu lacul de acumulare Bicaz şi termocentrala pe gaze Iernut), trebuie să căutăm proiectanți în afara României. Chiar pentru stații electrice găsim greu specialiști. Executanți – la fel! Nu găsim constructori, nu avem companii de montaj. Sunt foarte puține rămase. Toate sunt cauzate, pe de o parte, de lipsa de investiții pentru perioade îndelungate de timp, dar și modului în care a funcționat relația contractuală între executanți și autoritățile contractante. Sunt contracte care se plătesc după 2 ani, ba chiar şi 6 ani!”, a mai spus directorul Siemens România.
Potrivit acestuia, soluția ar fi flexibilizarea contractelor. „Trebuie să găsim soluții care să împingă proiectele înainte, cum ar fi nevoie la Stejarul. Sunt situații care nu apar în caietul de sarcini, dar autoritatea contractată se ferește să facă precizări, din cauza Curții de Conturi (n.r. – reprezentanţii instituţiei sunt cât se poate de „obtuzi”). Prestatorii se plâng că nu au cu cine discuta soluțiile tehnice din partea autorităților contractante. Acest mod de lucru va duce la dispariția contractorilor locali. Singurele care rezistă pe piață sunt companiile multinaționale, care doar livrează echipamente, cum este și cazul Siemens”, a mai spus Cristian Secoşan.
De altfel, toţi cei prezenţi la cea de-a XXI-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC s-au plâns de lipsa forţei de muncă specializată. „Este adevărat că avem o problemă legată de forța de muncă, inclusiv în ceea ce privește specialiștii pentru diferite activități, nu numai pe partea de execuție, ci și pe partea de proiectare, de design. Și noi, la nivel de distribuție, avem probleme cu specialiștii”, a spus şi Corina Popescu, directorul Electrica.
