Prima etapă a Sistemului WATMAN a fost finalizată, proiectul vizând creșterea protecției populației la inundații. Responsabilii Administrației Naționale „Apele Române” și-au declarat intenția ca acest proiect, ce vizează sistemul informatic în domeniul apelor, să continue cu noi fonduri europene, astfel încât întreg teritoriul să fie acoperit. Pe de altă parte, ANAR va continua activitățile în ceea ce privește hărțile de hazard și în cazul cursurilor de apă necadastrate, ce intră, oficial, în atribuțiile autorităților locale, care au mare îmsemnătate mai ales în perioade cu viituri, ca acum.
„Impactul proiectului va fi pozitiv asupra populaţiei. Circa 1,5 milioane de locuitori vor beneficia de informaţiile pe care le vom primi în timp util în zonele cele mai vulnerabile şi expuse la inundaţii. Per total, la nivel de ţară, la nivelul celor 11 administraţii bazinale de apă, riscul la inundaţii se va reduce cu circa 7%. Proiectul WATMAN cred că este cel mai mare proiect din România la nivel instituţional în domeniul managementului apelor”, a declarat Nicolae Bărbieru, directorul general al ANAR, marți, într-o conferință de presă.
„WATMAN – Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I” este un proiect care are ca scop final protejarea populaţiei, prin modernizarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea inundaţiilor în vederea atenuării consecinţelor distructive ale acestora. Investiţia totală este de 63 milioane de euro, din care 85% sunt fonduri europene, iar restul reprezintă cofinanţare de la buget. Obiectivul general al proiectului a fost de a furniza un instrument eficient autorităţilor responsabile în managementul inundaţiilor, cu ajutorul căruia să fie limitate pagubele produse de fenomenele de risc major (inundaţii, poluări accidentale) cu scopul protejării populaţiei şi a bunurilor sale.
Hărți și pentru pâraie
Responsabilii ANAR au atras atenția asupra necesității implicării mult mai profunde a autorităților locale în prevenirea și combaterea efectelor dezastrelor naturale. Potrivit acestora, ANAR a întocmit hărți de hazard(n.r. – până unde poate ajunge apa) și de risc (n.r – posibilele pagube ce pot fi produse de ape) la inundații, dar numai pentru cursuri mari de apă, nu și pentru cazuri de inundații provenite din viituri și torenți. „România are caracter puțin diferit de restul țărilor. În timp ce în celelalte state UE primăriile realizează studii pentru hărți de hazard și de risc, la noi au fost unele restricții la nivelul bugetelor locale, care nu au avut posibilități financiare”, a declarat Sorin Rîndașu, directorul Departamentului Situații de Urgență din ANAR. Potrivit acestuia, un astfel de studiu costă aproximativ 100.000 de euro, iar pentru peste 3000 de localități câte sunt în România costurile ar fi fost foarte mari. În aceste condiții, cu bani de la bugetul de stat și de la Uniunea Europeană au fost elaborate hărți de hazard și de risc, în valoare de 40 milioane de euro, hărți absolut necesare pentru respectarea obligațiilor comunitare în domeniu. Hărțile, chiar dacă erau responsabilitatea consiliilor județene, au fost făcute de ANAR cu experții săi. ”Astfel, avem hărți pentru 23.000 km, din cei aproximativ 78.500 km de cursuri de apă administrate de ANAR. În țară mai sunt 30.000 km de cursuri de apă necadastrate”, a spus Rîndașu.
„De mai bine de 6 luni, lucrăm cu aceleași echipe pentru realizarea și identificarea hzardului pentru pâraie mici”, a anunțat directorul ANAR Rîndașu, care a ținut să precizeze că nu pot fi folosite aceleași metode ca în cazul hărților pentru cursurile mari de apă. „Sunt extrem de mulți factori locali care influențează această modelare. Fiecare podeț poate să genereze o inundație locală”, a spus Rîndașu.
„O clasificare a acestor pâraie mici încercăm să facem acum. Trebuie să terminăm până la sfârșitul anului. Dacă nu o facem, nu putem atrage fonduri UE în continuare”, a declarat directorul pentru Situații de Urgență. Potrivit acestuia, până pe 30 iunie 2016, ANAR trebuie să aleagă 50 de scenarii de inundații flash flood (n.r. – inundații fulger sau inundații rapide), iar, după aplicarea unor criterii de prioritizare, vor fi stabilite zonele cu cel mai mare risc la inundații rapide. „Apoi vor fi predare Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care coordonează activitatea în domeniu; noi ne ocupăm numai de ape. În plus, aceste noi hărți sunt destinate și primarilor, ca să știe zonele susceptibile la inundații flash flood și atunci când fac planurile de urbanism, dar și pentru stabilirea lucărilor de mică anvergură, dar absolut necesare la nivel local”, a adăugat Sorin Rîndașu.
Inundații evitabile
„În mare parte, necazurile pe care le-am avut în ultima lună în ceea ce priveşte inundaţiile se datorează scurgerilor obstrucţionate. Am avut situaţii în care cursul de apă era sub cotă de atenţie dar localitatea a fost complet inundată. De ce? Primăriile au responsabilităţile lor. Veşnica poveste cu întreţinerea şanţurilor, rigolelor, necurăţarea podurilor creează necazuri de neimaginat. Mai mult, este un lucru pe care lumea se fereşte să îl recunoască – în ultimii 25 de ani s-a construit şi haotic”, a precizat directorul ANAR. Potrivit acestuia, administraţiile locale au permis construirea în zone inundabile, iar cursul de apă nu are „nicio vină că îşi caută periodic, în special primăvara, cursul firesc”. ”Nu este o poveste cu să lăsăm râul să respire sau mai mult spaţiu pentru apă. Astăzi acest concept este unanim îmbrăţişat. Trebuie să ne axăm pe realizarea de acumulări nepermanente, zone umede, chiar relocarea unor diguri”, a completat Nicolae Bărbieru.
