Acordul pentru exceptare de la plata unei părţi din numărul de certificate verzi aferent cotei obligatorii a fost obţinut, în anul 2015, de către 37 de companii, iar cantitatea de energie estimată a fi exceptată totalizează 7 TW, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA). Conform ministerului, suma maximă de care ar urma să fie scutite cele 37 de companii se ridică la aproximativ 93,5 milioane de euro. Această sumă urmează să fie plătită de restul consumatorilor de energie electrică, industriali şi casnici. Sunt, însă, câteva lucruri suficient de “ciudate”, astfel încât să apară semne de întrebare privind corectitudinea aplicării actului normativ.
„37 de companii au beneficiat în anul 2015 de Schema de ajutor de stat instituită prin HG 495/2014, primind din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Acordurile pentru exceptare de la plata unei părţi din numărul de certificate verzi aferent cotei obligatorii. Cantitatea de energie estimată a fi exceptată de la achiziţionarea de certificate verzi pentru anul 2015 este de circa 7 TW”, se arată într-un comunicat al ministerului.
Reamintim, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe site-ul Ministerului Energiei, cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile pentru anul 2016 este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică şi, în aceste condiţii, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de 35 lei/MWh .
În Nota de fundamentare a proiectului se menţionează că, în cazul în care se iau în calcul acordurile pentru exceptare emise până în prezent şi cele estimate până la finele lui 2015, impactul certificatelor verzi în factura consumatorului final de energie electrică va fi de circa 43 lei/MWh.
„Astfel, menţinerea unui nivel de suportabilitate a schemei de promovare pentru energia din surse regenerabile la nivelul consumatorilor finali este dificil de pus în aplicare având în vedere emiterea acordurilor de exceptare în 2015, presiunea acestora fiind transferată către consumatorii finali neexceptaţi, respectiv populaţie şi IMM-uri. În aceste condiţii, în vederea respectării prevederilor legale în vigoare cota anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de promovare prin certificate verzi este de 12,15% pentru anul 2016”, se arată în nota de fundamentare.
Reprezentanţii asociaţiilor de “regenerabili” afirmau, în iulie, că menţinerea cotei de certificate verzi la un nivel foarte mic pentru al treilea an consecutiv reprezintă “o lovitură de graţie” pentru o mare parte dintre producătorii de energie din surse regenerabile.
Scutiri la fel pentru companii mari şi IMM-uri
Conform Ministerului Economiei, între cele 37 de companii se regăsesc şi 7 IMM-uri. Conform HG 495/2014, “ajutorul de stat se acordă cu condiţia ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puţin 15% din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de exceptare”. În funcţie de electro-intensitate, beneficiarii vor plăti diferite procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: 15% în cazul unei electro-intensităţi mai mari de 20%; 40% în cazul unei electro-intensităţi cuprinse între 10-20%; 60% în cazul unei electro-intensităţi cuprinse între 5-10%.
Electro-intensitatea se calculează pe baza unei formule care ţine cont de consumul şi preţul mediu al energiei electrice, dar şi de cifra de afaceri a companiei.
Conform MECRMA, după cum era de aşteptat, de scutirea cea mai mare beneficiază cel mai mare consumator de energie din ţară, Alro Slatina (companie ce va fi scutită de o sumă cuprinsă între 10 şi 30 milioane euro). Alro este urmată de ArcelorMittal Galaţi (între 5 şi 10 milioane de euro), CarpatCement, Holcim, Rompetrol, Linde Gaz şi Silcotub (cu sume între 2 şi 5 milioane de euro). Alte 7 companii (TMK Reşiţa, Elsid, Lafarge, ArcelorMittal Hunedoara, rafinăria Petrobrazi, Chimcomplex Borzeşti şi Azomureş) beneficiază de scutiri pentru sume cuprinse între 1 şi 2 milioane de euro. Restul companiilor sunt scutite de sume sub un milion de euro, ba chiar şi sub 0,5 milioane de euro.
Suspiciunile apar, în special, la cele 17 companii scutite de sume mici (sub jumătate de milion de euro).
De exemplu, TMK Artrom SA este scutită de o sumă mai mică de 0,5 milioane de euro, la fel ca şi Petrocard sau Siad România. TMK are o cifră de afaceri de circa un miliard de lei anual, în timp ce Siad şi Petrocard – de aproximativ 10 ori mai mică (de circa 0,1 miliarde lei). Şi totuşi, toate cele trei companiile sunt scutite de sume mai mici de 0,5 milioane euro. Este destul de ciudat, având în vedere că, în calculul electro-intensităţii, cifra de afaceri a companiei este una dintre componentele de bază!
