Răzvan NICOLESCU
foto: Ion Curelariu
Producţia de gaze din zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră ar fi început deja şi ar fi generat taxe la buget, dacă statul român nu ar fi intervenit, a declarat Răzvan Nicolescu, consultant în domeniu, fost ministru al Energiei şi fost preşedinte al Agenţiei Europene de Cooperare a Reglementatorilor din Energie (ACER) la ZF Power Summit 2021.
„Dacă statul nu făcea nimic, astăzi am fi avut producţie (n.r. – de gaze din zăcăminte de la mare adâncime) şi am fi încasat la bugetul de stat cel puţin un miliard de acolo, taxe directe, indirecte sau generate de activitatea de acolo”, a arătat Nicolescu.
Aceasta deoarece planurile iniţiale arătau că producţia în zăcământul Neptun Deep erau planificate să înceapă în 2020-2021. „Dacă nu intervenea statul, Exxon era bine mersi acolo. Producţia era iniţial planificată să înceapă în a doua parte a anului 2020 – prima parte a anului 2021. Acum deja vorbim de 2025-2026, pe o lege pe care nici măcar nu am văzut-o, nu a fost în dezbatere publică, adică e un fel de fata morgana, şi cu Exxon pe picior de plecare”, a continuat expertul.
Întrebat dacă Romgaz poate administra acest proiect, în cazul în care va prelua participaţia Exxon, el a răspuns: „Romgaz are toată conducerea interimară, directorul general, consiliul de administraţie, directorii din prima linie sunt toţi interimari. Compania care va cumpăra acolo trebuie să aibă cel puţin trei miliarde de euro în buzunar. Cel puţin. În conturi sau credite aprobate”.
De asemenea, în opinia sa, este nevoie de specialişti cu vastă experienţă în domeniu. „Trebuie să aibă 20-30 de oameni cu minimum 15-20 de ani experienţă în proiecte offshore de mare adâncime. Pe partea de onshore, Romgaz are cea mai bună expertiză din ţară, iar pe partea de offshore la mică adâncime Petrom extrage gaze de 30 de ani, dar, la mare adâncime, în afară de Gabriel Selinschi, care conduce operaţiunile OMV în Australia şi Noua Zeelandă, eu nu ştiu niciun român care să aibă expertiză mai mare de 10 ani în offshore de mare adâncime. Deci trebuie să aducă oameni, care să ştie ce se întâmplă acolo. M-aş bucura ca Romgaz să poată gestiona astfel de proiecte mari şi riscante”, a mai spus consultantul.
În plus, proiecte de complexitatea celor din Marea Neagră pot avea depăşiri de termene şi de costuri.
„La Iernut (n.r. – centrală pe care o construieşte Romgaz), spre exemplu, deja avem o depăşire de trei ani şi nu putem compara complexitatea proiectelor. Înmulţiţi Iernutul de vreo 50 de ori şi o să înţelegeţi complexitatea din Marea Neagră. Trebuie să ne gândim la cash flow, la onshore care nu trebuie abandonat şi la ambiţia normală de a produce naţional îngrăşăminte pentru agricultură”, a adăugat Nicolescu.
Mineritul din Valea Jiului nu mai are nicio şansă
Pe de altă parte, fostul ministru al Energiei a afirmat că mineritul din Valea Jiului nu mai are nicio şansă. În schimb, oamenii de acolo ar putea ajuta la extracţia uraniului şi grafitului, resurse extrem de valoroase pe care le are ţara noastră şi pe care nu le exploatează.
„Cred că mineritul din Valea Jiului nu mai are nicio şansă. Trebuie să constatăm această realitate. Ce cred eu că ar trebui făcut: toţi minerii de acolo să fie angajaţi într-o nouă companie, să li se mărească salariile, pentru că acum sunt foarte prost plătiţi, şi imediat minerii respectivi să meargă să redeschidă o mină de uraniu, avem rezerve de uraniu pe care nu le exploatăm, şi grafit, un minereu rar, extrem de important şi de valoros în tranziţia energetică, pe care de asemenea nu-l exploatăm”, a spus Nicolescu, care a fost şi ministru al Energiei.
Astfel, ei ar putea face lucruri folositoare pentru ţară şi ar putea câştiga mai mulţi bani.
„Haideţi să luăm minerii din Valea Jiului, să nu le mai punem viaţa în pericol în acele exploatări din Valea Jiului, să-i plătim mai bine şi să facă lucruri pentru a-şi ajuta ţara şi familiile”, a adăugat Nicolescu.
Marţi, Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, a afirmat în cadrul aceleiaşi conferinţe – ZF Power Summit – că România ar trebui să vină în curând cu un plan de renunţare totală la utilizarea cărbunelui pentru a produce energie, întrucât această resursă nu are niciun viitor.
„Trebuie să fiu brutal de sincer: cărbunele nu are niciun viitor. De ce industria europeană de cărbune are probleme? Din cauze pur economice, pentru că nu mai există cerere pentru cărbune. Se scufundă. S-au dat subvenţii de miliarde şi miliarde care ar fi putut fi folosite mai bine pentru a crea un viitor pentru oamenii care lucrează azi în industria minieră. Dacă adăugăm la asta şi amprenta de carbon a cărbunelui, trebuie să fim sinceri să spunem că nu există un viitor al cărbunelui”, a arătat oficialul european.
Dar există un viitor pentru oamenii care lucrează acum în această industrie, a continuat el. „Trebuie să spunem clar acest lucru şi să mobilizăm mecanismul de tranziţie justă pentru a fi siguri că regiunile miniere se redefinesc, că vor exista noi posibilităţi acolo”, a precizat Timmermans.
„Sper că România va veni în curând cu un plan de renunţare totală la cărbune şi modul cum să facă asta şi vă asigur că noi, la Comisia Europeană, vom fi de partea României pentru a putea face ca acest lucru să se întâmple”, a completat el.
Potrivit acestuia, în unele state membre, printre care şi România, să treci de la situaţia actuală, când cărbunele şi lemnul predomină ca resurse de producere a energiei, la o situaţie bazată pe surse regenerabile, este nevoie de gaze naturale ca resursă de tranziţie.
„Dar este vorba doar de o tranziţie, nu de o situaţie definitivă. Deci cum puteţi face ca infrastructura de gaze să fie potrivită şi pentru perioada de după? Prin orientarea către alte surse, precum hidrogenul, care poate folosi infrastructura de gaze existentă şi modificată. Hidrogenul este energia viitorului, inclusiv pentru România”, a arătat Timmermans.
El a recomandat României să utilizeze Fondul de Redresare pentru a investi masiv în energia regenerabilă.
„Oricum, România are o capacitate foarte mare de energie eoliană terestră şi un mare potenţial eolian offshore, la fel şi în energia solară. Cred că este foarte important să investiţi în aceste direcţii. Iar gazul să fie de tranziţie, nu o situaţie permanentă”, a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene.
Întrebat modelul cărei ţări ar putea să-l urmeze România în privinţa renunţării la cărbune, el a indicat Grecia.
„Grecia s-a mişcat cel mai repede. Are mine de lignit şi va renunţa la ele în următorii ani, deci foarte repede. Noi vom fi alături de Grecia, care va investi în regenerabile. La fel, Germania are un plan bun de renunţare la cărbune, cel mai târziu în 2038. Aş sugera oficialilor români să se uite pe acordurile agreate în Germania, pentru că nu implică doar autorităţile publice şi industria cărbunelui, ci şi federaţiile sindicale şi alţi jucători, autorităţi locale, pentru a crea un plan realistic de renunţare la cărbune, cu planuri sociale pentru companii şi cu planuri de reprofilare a regiunilor”, a precizat oficialul european.
