Înțelegere de la deputați pentru apa „energetică”

Parlamentul este pe cale să rezolve problema contoarelor la apa folosită de industria energetică în procesul de producție. Cea mai mare problemă o au, în prezent, producătorii de energie hidro, care nu pot să instaleze astfel de „apometre” pe râuri și care ar fi trebuit să plătească apă mereu la debit maxim autorizat. Prin amendamentele aduse OUG nr. 225/2020, parlamentarii au decis ca aceștia să plătească apa uzinată în funcție de cantitatea de energie produsă. Mai rămâne să se lămurească ce se întâmplă cu actele de reglementare emise de Administrația Națională Apele Române (ANAR) pentru tarifarea apei în perioada de „vid legislativ”, când producătorii ar putea fi puși să plătească după vechea ordonanță.

Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr.225/2020 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii a fost adoptat, cu majoritate de voturi, de către membrii Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, această comisie fiind cea care elaborează Raportul final ce este supus votului plenului.

Deputații au fost de acord cu modificarea și completarea Legii nr. 107/1996, Legea apelor, astfel încât să fie îndreptată o prevedere cuprinsă în OUG nr. 225/2020 și Legea nr. 122/2020. Prin aceste ultime două acte normative, se introduce obligativitatea instalării de aparate de măsură a cantităților de apă folosite de utilizatori, pentru plata tarifelor aferente. În cazul în care este imposibil acest lucru, cantitățile de apă se calculează la debitul maxim autorizat, lucru care a nemulțumit profund producătorii de energie din surse hidro, care au fost puși în situația de a plăti și ceea ce nu folosesc.

În aceste condiții, Senatul, ca primă cameră sesizată, a stabilit, că, (…) la operatorii economici producători de energie electrică care nu au montate echipamente de măsură a volumelor de apă și funcționarea instalațiilor de captare/evacuare a fost acceptată în aceste condiții prin autorizația de gospodărire a apelor, volumele de apă uzinate pentru fiecare unitate de producție se vor calcula în raport cu cantitatea de energie produsă”.

Precizări de la Hidroelectrica

Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica, prezent la dezbaterile Comisie pentru Agricultură din Camera Deputaților, a arătat că amendamentul votat de Senat este binevenit, dar, pentru producătorii de energie hidro, ar trebui să se facă precizări clare, pentru a înlătura orice posibilitate de interpretare a legii.

Cu privire la obligativitatea instalării de echipamente de măsurare, șeful Hidroelectrica a precizat că sunt situații în care, „tehnic”, acestea nu se pot instala, „iar acolo unde se poate, cele 6 luni stabilite prin lege nu este un timp suficient pentru instalarea lor”. Potrivit acestuia, există echipamente care pot măsura debite pentru secțiuni mici, de cel mult 200 mm, total insuficient pentru hidrocentrale.

„Pe de altă parte, Hidroelectrica plătește anual la ANAR 360-380 milioane de lei pentru apa folosită la producerea energiei electrice. Dacă s-ar folosi în calcule debitul maxim autorizat, așa cum s-a stabilit prin lege, Hidroelectrica ar trebui să plătească aproximativ un miliard de lei. Debitul maxim autorizat se atinge doar la viitură, adică 5-4 zile de vreo două ori pe an. În rest, doar întâmplător”, a declarat Bogdan Badea.

Potrivit oficialului Hidroelectrica, amendamentul Senatului este bun, dar ar vrea să fie mai clar, pentru că ANAR a început să dea avize și autorizații în condițiile vechii legi, în varianta debitului maxim. În plus, de-a lungul timpului, a constatat că nu există abordare unitară a legilor din partea administrațiilor bazinale, astfel că există posibilitatea ca și în acest caz să se înregistreze abordări diferite.

În cele din urmă, deputații au decis, la propunerea președintelui Comisie pentru Agricultură, Adrian Chesnoiu, ca să nu se facă nicio modificare a textului venit de la Senat, rămânând deschis la orice modificare avansată de industria de profil. Personal, Chesnoiu ar fi vrut un punct de vedere de la ANAR, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Energiei, în condițiile în care și alți producători de energie folosesc apă, precum Nuclearelectrica sau termocentralele, dar nu se știe dacă sunt în aceeași situație tehnică precum Hidroelectrica. Pe de altă parte, înaltul oficial a dat asigurări că se pot face modificări inclusiv în Plen.

Grabă mare

Președintele Comisiei a spus că se grăbește ca Raportul la OUG nr. 225/2020 să ajungă în Plenul Camerei, până atunci așteptând și alte luări de poziție.

De fapt, tarifele plătite de industria producătoare de energie din surse hidro sunt „la pachet” cu alte măsuri din domeniul agriculturii care au fost subiecte de dezbatere aprinsă între putere și opoziție, mai ales că ele presupun și alocarea de resurse financiare pentru a fi susținute. Cum proiectul de buget a ajuns în Parlament, este esențial ca modificările aduse OUG nr. 225/2020 să se opereze cât mai repede, pentru a exista bază legală pentru amendamente aduse proiectului bugetului de stat 2021. Și în acest fel, să încurce socotelile Guvernului.

 

Toată problema a pornit de la amendarea Legii apelor, prin Legea nr. 122 din 13 iulie 2020, prin care se introduc obligații noi pentru utilizatorii de apă, cu consecințe financiare foarte importante. „În condițiile în care, în termen de 6 luni de la semnarea abonamentului de utilizare/exploatare, beneficiarul nu montează echipamente de măsură a cantităților de apă utilizate/evacuate, Administrația Națională «Apele Române» are dreptul de a instala echipamente de măsură și control pe cheltuiala sa, urmând ca respectivul cost să fie recuperat prin adăugarea contravalorii la factura către utilizator. Utilizatorul trebuie să asigure accesul și toate condițiile necesare reprezentanților Administrației Naționale «Apele Române» în acest sens”, se arată în Legea nr. 122/2020. Prevederea urma să se aplice și beneficiarilor care au semnat abonamentul de utilizare/exploatare înainte de intrarea în vigoare a legii.

Problema a fost continuată prin OUG nr. 225/2020, când, pentru utilizatorii care sunt în imposibilitatea de a instala echipamente de măsurare, se stabilește că apa uzinată va fi calculată la debitul maxim autorizat.

Semnale de la PATRES

Recent, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) a atras atenția asupra impactului economic negativ al taxelor percepute de Administraţia Naţională „Apele Române” şi au cerut modificarea legislaţiei. PATRES a vrut să semnaleze situaţia critică în care se află aceşti producători, printre care şi membri ai organizației, şi solicită sprijinul autorităţilor şi parlamentarilor pentru salvarea unor capacităţi de producţie ce contribuie la asigurarea echilibrului sistemului energetic naţional.

PATRES apreciază că impactul acestei anomalii se va reflecta imediat în preţul energiei electrice produse de operatorii de hidrocentrale şi micro-hidrocentrale, scăzându-le competitivitatea pe piaţa energiei. În plus, este o frână în dezvoltarea acestor investiţii, în condiţiile în care recomandările din cadrul Green Deal încurajează dezvoltarea de noi investiţii în E-SRE, în mod explicit a acelor microhidrocentrale amplasate pe cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor din afara zonelor montane. MHC-urile aduc un beneficiu major sectorului energetic prin echilibrul pe care îl pot da din predictibilitatea resursei de apă.

Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România are în componenţă 109 de membri – producători de energie din surse regenerabile cu putere instalată totală de aproximativ 1800 MW, ce reprezintă investiţii în sectorul energetic din România de circa 2,7 miliarde de euro.