Fondul pentru Mediu poate să își ia adio de la banii din penalitățile pe care Complexul Energetic Hunedoara (CEH) ar fi trebuit să le plătească pentru că nu a achiziționat suficiente certificate de emisie de gaze cu efect de seră. Se așteaptă declararea, în sfârșit, a insolvenței companiei, ca să se mai salveze ceva din companie, pentru că sunt termocentrale din cadrul CEH care sunt vitale pentru sistemul energetic național și încălzirea unor orașe din Valea Jiului. De aceea, CEH nu și-a mai cumpărat certificate CO2 de mai mulți ani, ajungând la datorii de peste o jumătate de miliard de euro la Fondul pentru Mediu.
Complexul Energetic Hunedoara, companie deținută de stat prin Ministerul Energiei, este cel mai mare datornic la Fondul pentru Mediu pentru că, în ultimii 4 ani, nu a restituit niciun certificat de emisie de gaze cu efect de seră pentru producția de energie electrică din cărbune produsă, așa cum cere legea. De aceea, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, începând cu anul 2014, CEH nu și-a mai îndeplinit obligația de a achiziționa certificate CO2 echivalente cu producția de energie electrică, fiecare certificat lipsă fiind penalizat cu 100 de euro. În total, CEH a acumulat amenzi de peste 520 milioane de euro.
Toate demersurile întreprinse de Administrația Fondului pentru Mediu pentru încasarea „amenzilor” din CO2 s-au soldat cu eșec. De altfel, și alți creditori ai CEH au încercat să declare insolvența complexului în speranța recuperării unei părți din datorie, dar fără succes. Ultima tentativă de declarare a insolvenței va fi judecată pe 18 octombrie.
Speranță în justiție
Situațiile financiare aferente exercițiului financiar încheiat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH) la 31.12.2017 relevă o stare deosebit de gravă: pierdere curentă de 768,8 milioane de lei, pierdere reportată în sumă de 3,451 miliarde de lei, o cifră de afaceri de 433,8 milioane de lei, datorii totale de peste 1,545 miliarde de lei, capitaluri proprii negative de 2,842 miliarde de lei, a precizat Ministerul Energiei pentru Focus Energetic.
„Toate aceste elemente l-au determinat pe auditorul financiar independent BDO Audit SRL să exprime o opinie cu rezerve și să sublinieze faptul că <există o incertitudine semnificativă care ar putea să pună în mod semnificativ la îndoială capacitatea societății de a-și continua activitatea>”, susține Ministerul Energiei.
Inventarul făcut de Ministerul Energiei creanțelor de mediu arată că CEH are datorii la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) de aproximativ 2 miliarde de lei, ce rezultă dinpenalitățile impuse aferente nedepunerii la termen, respectiv neachiziționării certificatelor de CO2 și a certificatelor verzi. Pentru că și pentru certificatele verzi neachiziționate, pentru anii 2015 și 2016, complexul are amenzi de aproape 32 milioane de lei (27.346.287 lei pentru 2015 și 4.375.015 lei pentru 2016).
„Riscul de insolvență/faliment este în prezent un risc major cu care se confruntă societatea. Curtea de Apel Alba Iulia urmează să se pronunțe în data de 18.10.2018 asupra apelului formulat de CEH împotriva Hotărârii Tribunalului Hunedoara nr. 8/07.02.2017 prin care a fost respinsă cererea de deschidere a procedurii insolvenței. Acest aspect contribuie semnificativ la creșterea gradului de incertitudine privind viitorul CEH”, arată Ministerul Energiei.
Și ajutoare de stat
Autoritățile au încercat să salveze Complexul Energetic Hunedoara. De aceea, au dat 94 milioane de lei, sub formă de ajutor de stat, încă din 2015, o picătură într-un ocean. Numai că, pe 12 martie 2018, Comisia Europeană a demarat o investigație formală cu privire la acești bani.
Cu toate problemele de funcționare, statul nu poate renunța la Complexul Energetic Hunedoara și a căutat soluții prin care termocentralele din cadrul CEH să producă în continuare. „În baza studiului intitulat <Planificarea operațională a funcționării SEN (n.r. – Sistemul Energetic Național) în iarna 2016-2017>, elaborat de CN TEE Transelectrica SA, autoritățile române au început consultări cu Comisia Europeană încă din anul 2016, în vederea încredințării prestării unui Serviciu de Interes Economic General (SIEG) pentru unele active viabile din cadrul CEH, respectiv grupul de 150 MW de la Termocentrala Paroșeni și grupul nr. 3 de 235 MW de la Termocentrala Mintia”, precizează Ministerul Energiei.
„Având în vedere importanța menținerii în funcțiune a cel puțin două grupuri energetice în cadrul CEH în scopul asigurării securității aprovizionării cu energie electrică, precum și pentru creșterea nivelului de adecvanță a sistemului electroenergetic național (SEN), CEH și Ministerul Energiei au transmis Consiliului Concurenței și Comisiei Europene o serie de fundamentări, de argumente și de explicații suplimentare la întrebările formulate, în scopul clarificării tuturor aspectelor și autorizării acordării acestui nou tip de ajutor de stat”, se arată în document. Urmare a acestor demersuri, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru continuarea negocierilor cu partea română în vederea autorizării unui ajutor de stat de tip Serviciu de Interes Economic General (SIEG), constituind în acest sens un caz distinct, SA.43785-20188/NN.
„Partea română își propune ca prin compensația ce va fi acordată să se acopere diferența între costurile de producție și prețurile de vânzare a energiei electrice și să se asigure realizarea investițiilor de mediu și/sau de reabilitare/modernizare a grupurilor energetice, cel puțin până în anul 2024 când se estimează finalizarea lucrărilor de trecere a axului <Banat> de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV, crescând astfel capacitatea de transport a axului respectiv și capacitatea de interconexiune internațională”, motivează Ministerul Energiei.
În aceste condiții, autoritățile au luat anumite măsuri. Astfel, prin OUG nr. 26/2018, prin care s-au aprobat măsuri pentru siguranța alimentării cu energie electrică, CEH are obligația de a furniza servicii tehnologice de sistem pentru Transelectrica, plătite la tarife stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Măsura, aducătoare de venituri pentru CEH, se aplică în perioada 15 aprilie 2018 – 30 iunie 2020. În plus, Ministerul Energiei susține că a demarat mai multe consultări cu potențiali investitori români și străini, în scopul realizării unei capacități energetice noi, în ciclul mixt pe gaze, în perimetrul Sucursalei Electrocentrale Mintia din cadrul CEH.
Preocupări mai vechi
„Deoarece întreg patrimoniu CEH se află sub sechestru ANAF sau gajat în favoarea Ministerului Finanțelor Publice pentru garantarea unor împrumuturi acordate de la bugetul de stat, pentru garantarea unor credite contractate pentru finanțarea investițiilor de mediu la Electrocentrale Paroșeni (instalație de desulfurare și sistem de colectare, transport și depozitare a zgurii și cenușii în slam dens) și pentru garantarea plății datoriilor restante la bugetul general consolidat al statului, Ministerul Energiei a inițiat o serie de consultări cu aceste instituții în vederea stabilirii, de comun acord, a unei strategii de restructurare și reorganizare a CEH”, precizează ministerul.
În prim plan sunt cele două termocentrale, Paroșeni și Mintia, mai exact activele viabile din cadrul acestora, care sunt esențiale pentru funcționarea sistemului energetic național, dar și pentru „păstrarea și valorificarea poziției strategice de care se bucură Termocentrala Mintia din punct de vedere al injecției de putere în zona de nord-vest a țării”. Pe de altă parte, sunt luate în calcul și efectele restrângerii activității miniere, completează documetul.
Mai exact, Ministerul Energiei este focusat pe salvarea activității de la CEH, chiar și numai cu câteva active considerate viabile. Măsurile pentru achitarea datoriilor pe care complexul le are pentru nerespectarea legislației în domeniul mediului nu sunt pomenite de minister. De altfel, aprobarea insolvenței va pune la adăpost CEH, iar Fondul pentru Mediu va avea șanse minime să mai recupereze ceva din penalitățile rezultate din lipsa certificatelor CO2.
