În luna mai 2025, au fos deschise trei proceduri de infringement și alte trei au avansat, ajungând în etapa premergătoare unui proces în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Problemele din vămi sunt cele care au adus noile proceduri de sancționare. Pe de altă parte, piața certificatelor de emisie și prețul angro al gazelor sunt în atenția Comisiei Europene pentru neîndeplinirea unor obligații. Partea bună este că nu a fost deschis niciun proces la CJUE.
Pentru că România nu a eliminat restricțiile legate de stabilirea prețurilor la gaze, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru o procedură de infringement deschisă anul trecut. Prin această procedură se preconizează sancționarea restricționării libertății producătorilor de gaze de a stabili prețurile angro ale gazelor în România.
„Mai precis, România a introdus o măsură națională care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
În octombrie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
„Avizul motivat de astăzi nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere. Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, completează comunicatul.
Certificatele de emisie în dificultate
Alte două avize motivate au fost avansate de Comisia Europeană pentru netranspunerea sau transpunerea parțială în legislația internă a directivelor privind schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în domeniul maritim și aviatic. Termenul a expirat în 2023. România face parte dintr-un grup de 12 state care nu s-au conformat acestei obligații.
Revizuirea Directivei EU ETS, care modifică Directiva 2003/87/CE, consolidează normele EU ETS existente, extinde ETS la transportul maritim, reduce cantitatea de certificate de emisii, stabilește că trebuie alocate cu titlu gratuit mai puține certificate, consolidând în același timp fondurile care sprijină decarbonizarea în cadrul sistemului.
Cât privește sectorul aviației, România are deficiențe la transpunerea Directivei 2023/958, termenul fiind 31 decembrie 2023. „Modificările contribuie la creșterea nivelului de ambiție în sectorul aviației și la punerea în aplicare a Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională. Transpunerea completă a acestor directive este esențială pentru a asigura buna funcționare a EU ETS, evitându-se denaturările de pe piața internă, și pentru a alinia sistemul la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 stabilite în Legea europeană a climei”, precizează comunicatul Comisiei.
În ianuarie 2024, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 26 de state membre pentru transpunerea incompletă a celor două directive în legislația națională; unele au reușit să rezolve problema.
În consecință, Comisia a decis să emită avize motivate adresate statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare pentru transpunerea completă și corectă. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.
Vama în atenție
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere României, alături de alte 5 state membre, pentru nerespectarea obligației de implementare a sistemului de depozitare temporară pentru transport aerian și a sistemului național de import.
Statele membre erau obligate să dezvolte și să facă aceste sisteme operaționale, inclusiv prin asigurarea migrării depline a sistemelor relevante ale operatorilor economici, până la 31 decembrie 2023. „Sistemul electronic de depozitare temporară permite depunerea electronică a declarațiilor relevante și reprezintă una dintre etapele esențiale pentru a asigura supravegherea mărfurilor care intră în UE. Odată ce aceste declarații sunt lansate electronic, sistemul național de import se asigură că măsurile relevante, atât fiscale, cât și nefiscale, se aplică mărfurilor importate în UE. Asigurând interconexiuni cu diverse alte aplicații naționale, sistemul național de import joacă un rol central în asigurarea, printre altele, a colectării eficace a veniturilor și în protecția intereselor financiare ale UE, precum și în aplicarea interdicțiilor/restricțiilor la nivelul UE și la nivel național în legătură cu importul de mărfuri”, se arată în comunicatul Executivului comunitar.
În consecință, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere Cehiei, Danemarcei, Greciei, Austriei, României și Slovaciei, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Împotriva României a fost inițiată procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea de scrisori de punere în întârziere pentru netransmiterea datelor vamale complete Comisiei. România trebuia să transmită Comisiei date vamale specifice prin intermediul SURV3, un sistem digital operat de UE, accesibil autorităților vamale naționale, până la 1 ianuarie 2024.
„Sistemul informatic SURV3 asigură colectarea și monitorizarea datelor vamale în întreaga Uniune Europeană, facilitând aplicarea uniformă a controalelor vamale, gestionarea eficace a riscurilor și respectarea măsurilor la frontierele UE. CVU și actul de punere în aplicare a CVU impun statelor membre să transmită SURV3 un set de 57 elemente de date standardizate într-un format specificat”, precizează comunicatul.
„În pofida termenelor inițiale și prelungite pentru a se conforma acestor cerințe, România continuă să utilizeze formate depășite și seturi de date reduse. Această neconformitate compromite eficacitatea și fiabilitatea atât a operațiunilor vamale ale UE, cât și a cadrelor de reglementare care le sprijină”, mai spune documentul.
În consecință, Comisia a trimis scrisoare de punere în întârziere României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Atenție la criptoactive
România face parte dintr-un grup de 6 state membre care nu a transpus în legislația internă modificările aduse celei de a 5-a Directive privind cerințele de capital și Directivei privind avertizarea în interes public introduse prin Regulamentul MiCA (n.r. – al criptoactivelor). Cea de a 5-a Directivă privind cerințele de capital stabilește cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, punând accentul pe guvernanță, supraveghere, adecvarea capitalului și gestionarea riscurilor. Directiva privind avertizarea în interes public stabilește norme și proceduri pentru a proteja persoanele care raportează încălcări ale dreptului UE în domenii-cheie de politică într-un context profesional.
Prin urmare, Comisia trimite Belgiei, Bulgariei, Țărilor de Jos, Poloniei, Portugaliei și României o scrisoare de punere în întârziere, iar aceste state au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător din partea acestor state membre, Comisia poate decide să emită avize motivate.
