Acasă Stiri ExterneAmerica Începe în forță era post-carbon. Ne așteaptă mari transformări, dar și mari scumpiri

Începe în forță era post-carbon. Ne așteaptă mari transformări, dar și mari scumpiri

de M G

Uniunea Europeană este determinată să renunțe rapid la energia din hidrocarburi. Pe de o parte, pentru că emisiile de gaze cu efect de seră, cauzate de arderea hidrocarburilor, determină schimbările climatice pe care le resimțim cu toții, dar, pe de altă parte, pentru că nici nu are rezerve proprii de petrol, gaze și cărbuni, astfel încât să-i asigure necesarul, și nu are nici forța economică și militară capabile să-i asigure accesul la aceste resurse, care, de altfel, sunt epuizabile. În aceste condiții, Bruxellesul a ales să renunțe la hidrocarburi! De aceea a lansat celebrul Green Deal, care va aduce țările membre ca, până în anul 2050, să devină neutre la carbon. Iar, ca ”etapă intermediară”, a lansat, pe 14 iulie, ”fit for 55” (”potrivit pentru 55”), adică, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră să scadă, în Uniunea Europeană, cu cel puțin 55%. Pachetul de 12 măsuri reprezintă baza trecerii la o economie fără carbon.

Trecerea de la o economie bazată pe hidrocarburi la “era post – carbon” va implica transformări imense în economia europeană, dar şi investiţii pe măsură. Pentru că Bruxellesul a ales, practic, „terapia – şoc” pentru aceste schimbări, ceea ce implică nu numai un efort financiar imens, ci și acceptabilitatea din partea populației și a companiilor. Și aceasta deoarece vor dispărea companii, locuri de muncă, în timp ce altele vor apărea, dar, mai ales, pentru că investițiile vor trebui recuperate, ceea ce presupune noi scumpiri, în special în ceea ce privește energia, care vor determina, la rândul lor, scumpiri în lanț la toate bunurile și serviciile europene. Și, cum și România este membră a Uniunii Europene, nu va fi ocolită de aceste scumpiri! Dar, economia României este mult în urma celor vest-europene. Ceea ce, la prima vedere, ar putea părea un dezavantaj, la o privire mai atentă ar putea reprezenta marele avantaj al țării noastre: am putea ”arde” etape și trece direct la rezultatul final!

În urma cercetărilor derulate până în prezent, cel mai probabil combustibil al viitorului pare să fie hidrogenul. Aşa cum cărbunele a înlocuit lemnul, iar petrolul a înlocuit cărbunele, s-ar putea ca o tehnologie veche de peste 200 de ani, pila de combustie (sau celula galvanică – un sistem electrochimic, care converteşte energia chimică în energie electrică – inventată de Alessandro Volta în 1800), să fie alternativa economică capabilă să pună capăt monopolului de un secol al petrolului şi să revoluţioneze economia şi politica energetică. Şi revoluţia nu se va opri aici. Cum pilele de combustie pot avea orice dimensiuni, ele pot fi folosite pentru a alimenta aproape orice, de la telefoane mobile, la maşini, de la trenuri, la strunguri sau la clădiri de birouri și locuințe.

Dacă se utilizează hidrogenul într-un motor cu combustie internă, poate produce aproape de trei ori mai multă energie decât aceeaşi cantitate de benzină, dar fără emisii poluante. Acesta este şi motivul pentru care hidrogenul pur este adeseori folosit la alimentarea rachetelor spaţiale, acestea având nevoie să elibereze cea mai mare cantitate de energie posibilă.

În cele din urmă, celulele galvanice ar putea constitui fundaţia nu doar a unei noi mobilităţi, ci şi a unei economii energetice în întregime noi. În locul termocentralelor, conductelor de transport al petrolului sau gazelor naturale, rafinării, ar putea apărea mii de microsisteme interconectate, dar independente, fiecare dintre ele alimentate de un amestec de energii alternative şi noi tehnologii, printre care şi pilele de combustie, fiecare generând energie nepoluantă, ieftină şi la nivel local.

Având pile de combustie în curte sau în subsolul uzinelor, consumatorii şi companiile ar putea atinge un fel de independenţă energetică, alimentându-şi automobilele şi punându-şi în funcţiune echipamentele şi sistemele de iluminat, de încălzire și răcire, fără să se mai teamă de pene de curent, de manevre ale speculanţilor de energie sau de utilităţi publice monopoliste.

Poate că unul dintre cele mai importante efecte ale erei post – carbon îl reprezintă faptul că va fi una fără giganţi energetici, de tipul ExxonMobil, ENEL, E.ON, RWE, BP, Gazprom etc., dar şi fără tranzacţii şi, evident, traderi din domeniu. Și aceasta pentru că energia se va produce și consuma local, fără necesitatea intervenției vreunui intermediar.

Astfel, pila de combustie ar putea revoluţiona modul în care privim energia, în aceeaşi manieră în care microprocesoarele au revoluţionat modul în care privim electronica.

Pentru viitor, însă, hidrogenul mai are de trecut unele piedici de natură inginerească, în special în găsirea unui material, altul decât platina (extrem de costisitoare) pentru fabricarea catalizatorilor, înainte ca maşinile să fie gata pentru producţia de masă (ceea ce va determina scăderea puternică a costurilor de producţie).

Dacă problemele legate de costurile ridicate, ce le face necomerciale încă, vor fi rezolvate, iar apa folosită în pile nu va fi o problemă, efectele unei economii bazată pe hidrogen vor fi benefice. Evaluând efectele trecerii economiei europene și mondiale la sistemul energetic bazat pe hidrogen, se constată că poluarea mediului prin producerea energiei nu va mai fi o problemă; toate naţiunile vor putea dispune de suportul tehnic pentru a produce energia necesară în limitele propriilor graniţe; transportul de mărfuri şi de persoane va fi mai uşor de efectuat şi mai ieftin de întreţinut; resursele economice, financiare, intelectuale destinate azi obţinerii de energie şi soluţionării problemelor ecologice de mediu vor fi orientate către soluţionarea, spre binele omenirii, a altor sarcini productive. Viaţa va deveni mai bună; economia hidrogenului va determina transformări industriale comparabile cu cele produse în industrie de microelectronică; economisirea zilnică a zeci de milioane de litri de combustibil va avea un impact deosebit asupra industriei în general şi a industriei petrochimice în special; generalizarea utilizării hidrogenului ar putea avea efect şi asupra preţului mondial al petrolului, prin reducerea consumului la nivelul capacităţilor extrase de OPEC.

Consecințe la nivel mondial

Probabil din cauza pierderii unor afaceri de mii (poate sute de mii) de miliarde de dolari anual, pentru că energia se va produce și consuma local, apare şi reticenţa şi chiar respingerea căutării unor soluţii alternative la “carbon” manifestată de unele dintre marile companii, în primul rând americane. Fără giganţi petrolieri, energetici, SUA vor avea de suferit. Americanii au reuşit, încă după ultimul război mondial, să impună dolarul american ca singura monedă de schimb a petrolului. În consecinţă, toate ţările care doresc să importe petrol trebuie să cumpere dolari, susţinând, astfel, această deviză. În practică, aceasta semnifică faptul că SUA pot să-şi permită deficite semnificative, fără consecinţe (cel puţin nu imediate). În contrapartidă, dacă acest sistem se opreşte, Statele Unite vor fi primele care vor avea de suferit, măcar pentru că dolarul nu va mai fi principala monedă a lumii. De remarcat, volumul total al exporturilor de bunuri şi servicii era, la sfârşitul anilor ’90, de 25 miliarde de dolari zilnic (6.600 miliarde de dolari anual), iar volumul tranzacţiilor valutare era, tot zilnic, de 1.500 miliarde de dolari . Titlurile derivate sau reîmpachetate şi alte active financiare erau evaluate la 360.000 miliarde de dolari (mai mult decât valoarea întregii economii globale) .

În plus, şi hidrogenul, şi soarele au dezavantaje: hidrogenul se produce, cel mai facil, din apă (ceea ce ar putea provoca o criză a apei potabile şi alta alimentară), iar soarele nu poate genera energie decât atunci când “străluceşte sus pe cer”.

Soluţia fuziunii nucleare

Fuziunea nucleară este, probabil, soluţia energetică pe termen lung pentru planeta noastră, soluţia “post – carbon”. Centralele nucleare ce ar urma să producă energie prin fuziune nucleară ar prezenta şi avantajul că ar fi foarte sigure, negeneratoare de deşeuri radioactive (spre deosebire de centralele atomoelectrice actuale, bazate pe fisiunea uraniului) şi ar fi, de asemenea, nepoluante. Combustibilul necesar fuziunii nucleare ar fi şi extrem de simplu de procurat, fiind disponibil oriunde în lume (reacţia de fuziune nucleară cea mai uşor de realizat din punct de vedere practic este cea dintre deuteriu şi tritiu, doi izotopi ai hidrogenului). Cel mai important aspect ar fi randamentul unei asemenea reacţii nucleare, mult superior tuturor celorlalte imaginate şi puse în practică până acum de civilizaţia umană. De exemplu, energia rezultată în urma fuziunii deuteriu-tritiu ar fi de 400 de ori mai mare decât necesarul de introdus în sistem pentru a genera reacţia de fuziune. Se presupune că 1 kilogram de material de fuziune ar putea produce aceeaşi energie ca 10 milioane de kilograme de combustibil convenţional.

De remarcat, fuziunea nucleară este sursa principală de energie în stelele active, cum este Soarele.

Primul reactor experimental de fuziune nucleară din istorie se construieşte în Franţa, la Cadarache, în apropiere de Marsilia. Reactorul va imita modul în care Soarele generează energie şi va folosi pe post de combustibil un izotop al hidrogenului extras din apa de mare. Proiectul ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor) este susţinut de China, Uniunea Europeană, Japonia, Rusia, Coreea de Sud şi Statele Unite şi se derulează pe o perioadă de 30 de ani. El va costa circa 10 miliarde de euro, finanţarea fiind asigurată în proporţie de 50% de UE, ceilalţi parteneri contribuind cu câte 10%.

Conform estimărilor, primul reactor comercial ar putea intra în funcţiune în 2045-2050. Cam atunci când se presupune că Europa va deveni neutră la carbon. Ceea ce poate însemna că, de fapt, hidrogenul, alături de gazele naturale, vor reprezenta doar combustibili de tranziție pentru era post-carbon! Iar Uniunea Europeană își croiește drum să fie prima economie a lumii adaptată la noua eră!

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.