Din această vară, România ar putea începe să exporte gaze naturale. Cel puţin teoretic, având în vedere că se va finaliza construirea unor conducte de interconectare cu ţările vecine. Practic, va fi ceva mai greu de realizat: presiunea din conductele româneşti este jumătate sau chiar mai puţin faţă de cea din Bulgaria sau Ungaria. Astfel, ar mai fi necesare investiţii de câteva zeci de milioane de euro pentru a se putea, efectiv, exporta gaze.
„Alocarea capacităţilor (n.r. – de tranzit) va începe de la 1 ianuarie 2014 şi va fi de tipul «open season», cu aplicabilitatea din anul gazier 2014 – 2015, care începe de la 1 iulie 2014. De atunci România poate exporta. Fizic, nu e mare lucru. Ungaria are o presiune mai mare în conducte faţă de noi. Pentru importul şi exportul gazelor prin Arad-Szeged mai sunt necesare vreo 10 milioane de euro, pentru o conductă şi două staţii de compresie”, a afirmat şeful Dispecerului naţional de gaze din Transgaz, Mihai Pătârniche, prezent la o conferinţă organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME). El nu a precizat când se va realiza această invetiţie. Pe de altă parte, el a mai spus că gazoductul Giurgiu – Ruse, care va lega sistemele de transport ale gazelor din România şi Bulgaria va fi operaţional din luna iulie 2013, termenul final fiind 30 iunie.
Începerea exporturilor de gaze în 2013 este una dintre obligaţiile asumate de România faţă de FMI şi Comisia Europeană (CE). România are o singură conexiune pentru transportul gazelor cu ţări din Uniunea Europeană, cu Ungaria, pe rura Arad-Szeged, însă aceasta permite, deocamdată, doar importul de gaze.
Principalii producători de gaze din România sunt compania de stat Romgaz Mediaş şi OMV Petrom, deţinut de grupul austriac OMV. Cele două companii asigură aproximativ două treimi din necesarul de gaze, iar diferenţa este importată în principal din Federaţia Rusă.
O altă conductă de import-export de gaze naturale, Giurgiu-Ruse, care va lega România şi Bulgaria, va fi finaliztă în 30 iunie, a arătat Mihai Pătârniche.
Cea mai importantă conexiune o reprezintă conducta Isaccea-Negru Vodă, care face parte dintr-un gazoduct mult mai amplu, ce pleacă din Siberia (Federaţia Rusă) şi ajunge în Grecia, Macedonia şi Turcia.
De fapt, pe tronsonul Isaccea – Negru Vodă există trei conducte, pentru fiecare dintre ele fiind încheiate acorduri interguvernamentale: primul – la data de 29 noiembrie 1970, între Guvernele României şi Bulgariei, al doilea – la data de 29 decembrie 1985, între Guvernele României şi URSS, iar al treilea – la data de 25 octombrie 1996, între Guvernele României şi Federaţiei Ruse. Conform acestor acorduri, pe conducte nu puteau circula decât gaze ruseşti, într-un singur sens: dinspre Rusia (via România) spre Turcia, Grecia etc (via Bulgaria). Din 1974 (când a început să funcţioneze prima conductă) până în 2009, prin cele trei conducte ale gazoductului Isaccea – Negru Vodă, conform Transgaz, au tranzitat din Federaţia Rusă spre “destinaţia finală” circa 340 miliarde mc de gaze ruseşti. De remarcat, pentru tranzitul gazelor naturale, România a primit şi primeşte o plată deloc de neglijat (circa 1 dolar/100 km/1000 mc).
Pe 26 iunie 2009, Comisia Europeană (CE) a declanşat împotriva României o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, pentru încălcarea prevederilor regulamentului numărul 1775 din 2005. La sfârşitul lunii noiembrie 2011, Comisia Europeană anunţa, într-un comunicat de presă, că “Bulgaria şi România nu s-au aliniat încă pe deplin la normele UE privind piaţa gazelor naturale şi, prin urmare, a decis să defere aceste ţări Curţii Europene de Justiţie”.
“În această cauză se discută nerespectarea de către România a obligaţiilor de punere la dispoziţie a capacităţii maxime disponibile pe conductele de gaz, care fac obiectul unei convenţii încheiate între România şi Rusia în anii 1986 şi”, a declarat, în septembrie 2012, Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
În condiţiile unei conducte de transport transfrontalier (cum sunt, de exemplu, gazoductele Giurgiu – Ruse sau Szeged – Arad), accesul terţilor la reţea trebuie asigurat. Altfel spus, oricine are bani şi poate închiria capacitate, poate transporta gaze naturale de oriunde şi în orice direcţie (înspre şi dinspre Bulgaria sau înspre şi dinspre Ungaria în cazul celor două conducte de transport transfrontalier). Ceea ce nu se întâmplă în cazul Isaccea – Negru Vodă. Până acum, partea română, la fel ca şi cea rusă şi cea bulgară, au considerat gazoductul ca fiind unul de tranzit. Legislaţia comunitară nu prevede un astfel de termen, singurul acceptat fiind cel de transport transfrontalier. De aici şi neînţelegerile cu Bruxelles-ul, care au sfârşit prin a duce România la Curtea Europeană de Justiţie.
Cum durata de viaţă a unei conducte este de aproximativ 35 de ani, în anul 2009, unilateral, România a denunţat acordul încheiat în anul 1970 (pentru primul tronson al gazoductului Isaccea-Negru Vodă). Astfel, pe această conductă, s-ar putea importa gaze (de exemplu, din Bulgaria), dar şi exporta (de exemplu, Petrom şi Romgaz, care, conform acordurilor cu URSS şi, apoi, Rusia nu puteau transporta propriul gaz spre alte destinaţii, de-acum o pot face). Pentru celelalte acorduri interguvernamentale, din 1985 şi 1996, Guvernul Ponta I a aprobat două memorandumuri privind renegocierea acestora. Autorităţile au cerut, însă, sprijinul Bruxelles-ului pentru aceste renegocieri.
Reamintim, Consiliul European a decis, în februarie 2011, că fiecare stat din Uniunea Europeană să aibă cel puţin două surse de gaze naturale şi electricitate până în 2014, astfel încât să fie evitată o situaţie similară crizei dintre Rusia şi Ucraina din 2009.
Petrom ar putea construi o conductă de gaze
OMV Petrom ar putea construi conducta pentru transportul de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră şi către alte state, pentru export, în condiţiile în care România nu va avea deschidere în ceea ce priveşte implicarea în realizarea conductei, a mai spus Mihai Pătârniche. „Dacă România este obtuză, pot construi conducta şi în alte direcţii (OMV Petrom) „, a spus acesta.
Directorul Dispeceratului de Gaze Transgaz a precizat că proiectul este unul de anvergură, în care ar trebuie să fie implicat şi statul român.
„Nu ne-au notificat încă în legătură cu începerea proiectului (n.r. – OMV Petrom). Ne-au spus că sunt perspective frumoase în Marea Neagră. Va fi un proiect mare, în care va fi implicat şi Guvernul, nu este o ţeavă de trei kilometri. De regulă, investiţiile în aceste conducte le face investitorul, cel care vrea să intre în reţea, dar acum e ceva special, proiectul este mult prea mare”, a mai spus Mihai Pătârniche.
OMV Petrom şi Exxon derulează un parteneriat pentru descoperirea de zăcăminte în Marea Neagră.
Comments are closed.