Acasă Economie Începe dezbaterea pe redevenţe

Începe dezbaterea pe redevenţe

de M G

Ministerul Economiei a pus în dezbatere publică proiectul de Lege privind sistemul de redevenţe, acesta urmărind, printre altele, sistematizarea redevenţelor pe domeniile onshore şi offshore, precum şi separarea acestora pe tipuri de resurse, respectiv minerale, hidrominerale şi petroliere, potrivit expunerii de motive care însoţeşte documentul. Astfel, preţul de pe Opcom devine referinţă pentru plata redevenţelor la gaze naturale. La gazele naturale extrase din Marea Neagră, se propune o cotă fixă a redevenţelor, de 10% pentru întregul volum extras, şi o cotă variabilă, de la 2% la 3%, în funcţie de producţia brută.

Noua lege ar urma să ducă la completarea cadrului normativ prin introducerea cotelor de redevenţă pentru resursele petroliere din domeniul upstream offshore; completarea cadrului normativ prin introducerea cotelor de redevenţă pentru resursele hidrominerale din domeniul upstream onshore; actualizarea cotelor de redevenţă, pornind de la experienţa acumulată de autoritatea competentă în urma aplicării prevederilor Legii Minelor nr. 85/2003 şi Legii Petrolului nr. 238/2004, modificarea termenelor de raportare/plată a redevenţelor de la trimestru la lună, precum şi la introducerea posibilităţii de actualizare periodică a cotelor de redevenţă, prin Hotărâre de Guvern, pe baza unor analize economice, respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz.

„Prin propunerile făcute, se urmăresc, în principal, următoarele completări: introducerea posibilităţii de actualizare a cotelor de redevenţă, de către autoritatea competentă, la prelungirea duratei contractelor de concesiune, prin aplicarea cotelor de redevenţă aflate în vigoare la data semnării actelor adiţionale; se introduce obligaţia de reziliere de îndată a contractelor de concesiune în cazul neplăţii redevenţei datorate statului pe o perioadă mai mare de 6 luni de la data scadenţei, de către autoritatea competentă; se introduc ca referinţe în stabilirea preţului de referinţă a resurselor petroliere piaţa Brent pentru ţiţei, respectiv piaţa centralizată angro – OPCOM pentru gaze naturale”, se spune în document.

În document se precizează că legea va avea urmări favorabile pentru punerea în valoare a noi resurse minerale, iar impactul economic va fi pozitiv.

Conform proiectului de lege, redevenţele petroliere din segmentul upstream onshore, pentru ţiţeiul condensat, vor avea valori de la 3,5% la 13,5% din producţia brută, iar la gaze naturale de la 3,5% la 13%.

De asemenea, se stabileşte o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului; o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului, cotă determinată pe baza unei metodologii elaborată de autoritatea competentă şi aprobată prin Hotărâre a Guvernului; o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Pentru segmentul upstream offshore, proiectul stabileşte o cotă fixă de 8% din producţia brută şi una variabilă de la 4,5% la 5,5%, în funcţie de producţia brută. La gazele naturale, cota fixă este de 10% pentru întregul volum extras, iar cea variabilă de la 2% la 3%, în funcţie de producţia brută.

În cazul redevenţelor hidrominerale, proiectul prevede o redevenţă cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale în echivalentul în lei a 4 euro/m3 (n.r. – un metru cub de apă înseamnă aproximativ 1.000 de litri), o redevenţă cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale medicinale, care se stabileşte la sursă/punct de măsurare, în echivalentul în lei a 3 euro/m3, o redevenţă cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale terapeutice, care se stabileşte la sursă/punct de măsurare, în echivalentul în lei a 2 euro/m3, o redevenţă cuvenită bugetului de stat pentru ape geotermale, care se stabileşte la sursă/punct de măsurare, în echivalentul în lei a 1 euro/m3, o redevenţă cuvenită bugetului de stat pentru ape de izvor din surse subterane, care se stabileşte la sursă/punct de măsurare, în echivalentul în lei a 4 euro/m3, iar redevenţa cuvenită bugetului de stat pentru ape de masă se stabileşte la sursă/punct de măsurare, în echivalentul în lei a 4 euro/m3.

Potrivit proiectului, redevenţa minieră presupune o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere, funcţie de unitatea de produs minier şi valoarea unitară aferentă acestuia, pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, nămoluri şi turbe terapeutice; o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere, în funcţie de unitatea de produs minier şi valoarea unitară aferentă acestuia, pentru metale nobile, precum şi echivalentul în lei a 0,5 euro/tonă de cărbuni inferiori (lignit, cărbune brun), echivalentul în lei a 2,5 euro/tonă de cărbuni superiori (huilă, antracit), echivalentul în lei a 100 de euro/tonă de turbă, echivalentul în lei a 1 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere şi echivalentul în lei a 0,5 euro/tonă pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale, argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase.

De asemenea, se stabileşte o redevenţă echivalentul în lei a 1 euro/tonă pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită; echivalentul în lei a 2,5 euro/m3 pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental, conform standardelor de produs; echivalentul în lei a 3,5 euro/m3 pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale; echivalentul în lei a 4 euro/m3 pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale, conform standardelor de produs; echivalentul în lei a 1 euro/tonă, pentru săruri haloide.

din aceeasi categorie