Acasă Analize Începe “moda” fuziunilor şi achiziţiilor de companii energetice

Începe “moda” fuziunilor şi achiziţiilor de companii energetice

de GM

Creşterea eficienţei energetice, accelerarea producţiei de energie regenerabilă şi dezvoltarea tehnologiilor de tip Smart Grid sunt în topul priorităţilor pe agenda companiilor din industria Energiei şi Resurselor (E&R), alături de un nou val de consolidare trans-naţională, tendinţa de a centraliza procesul de luare a deciziilor şi un mai mare accent pe managementul talentului, potrivit raportului global Deloitte Energy Predictions 2010. Metodologia folosită pentru realizarea acestor previziuni a avut la bază realizarea unor interviuri detaliate cu clienţi, analişti în industrie şi profesionişti cu experienţă din cadrul firmelor membre Deloitte.

Valeriu Binig, director Servicii Financiare Energie şi Resurse în cadrul Deloitte România, a declarat că raportul prezintă o perspectivă asupra viitorului apropiat, anticipând mutaţiile unei industrii care a depăşit demult graniţele geografice sau de stat. “România, însă, mai are mult drum de parcurs, având în vedere procesele majore şi necesare de restructurare care au loc în acest moment. Deşi unele tendinţe identificate de raport nu se aplică în cazul unei industrii cu impact naţional şi partial regional şi insuficient dezvoltate precum cea a României, ţara noastră trebuie să se alinieze în final la aceleaşi niveluri de eficienţă şi standarde tehnologice de protecţie a mediului. În plus, dată fiind poziţia geostrategică şi resursele de energie primară, România are potenţialul să devină un jucător semnificativ în regiune, în viitorul apropiat. Privite din această perspectivă, viteza reformei, a adoptării progresului tehnologic şi a atragerii finanţării necesare devin condiţii vitale pentru industria locală”, a adăugat Valeriu Binig.

Indiferent de forma pe care o îmbracă relansarea economică, devine din ce în ce mai clar că „prudenţa” este strategia corectă. Economia globală nu poate suporta o nouă scumpire excesivă a petrolului, fără a resimţi un impact sever asupra creşterii. O mare necunoscută este capacitatea pe care o au anumite măsuri/iniţiative energetice, cum sunt cele legate de energia regenerabilă, de a influenţa forma redresării. Unii economişti se aşteaptă acum la recesiunea în formă „W” sau „double-dip recession”. În acest scenariu, creşterea economică globală înregistrează un progres modest, dar economia rămâne slabă pe unele segmente. O revenire în formă de „W” ar putea, de asemenea, conduce la creşterea preţurilor produselor, dar cu o variabilitate mai mare şi un risc continuu pentru companiile petroliere şi de gaze, care se luptă să-şi îmbunătăţească fluxul de numerar.

Centralizarea eficientizează activitatea

Cu excepţia marilor companii petroliere, toate celelalte sectoare vor traversa o perioadă de consolidare. Companiile independente de petrol şi gaze, precum şi companiile miniere de dimenisuni mai mici pot deveni ţinte pentru marile companii în căutare de rezerve, dar pot fi şi beneficiari ai strategiei de raţionalizarea a portofoliilor implementate de marile companii. Companiile de energie electrică şi utilităţi vor lua în calcul activitatea de fuziuni şi achiziţii pentru a-şi consolida poziţia strategică, pentru a obţine acces la pieţe şi pentru a atrage lichidităţi în vederea îmbunătăţirii capitalului.

Tendinţa de trecere de la un model descentralizat de luare a deciziilor la unul centralizat se va accentua pe termen lung, dând companiilor oportunitatea de a exercita un control sporit asupra proiectelor de exploatare şi producţie (E&P) tot mai complexe şi costisitoare. Avantajele acestei strategii sunt multiple. Simplificarea structurilor organizaţionale poate ajuta la accelerarea luării deciziilor prin eliminarea unor niveluri de management. În plus, luarea deciziilor în mod centralizat eficientizează operaţiunile atât prin îmbunătăţirea performanţelor, cât şi prin excelenţa organizaţională. Această tendinţă nu pare să fie doar un capriciu temporar, ci, mai degrabă, o orientare de durată ce poate spori şansele unei companii de a avea succes pe termen lung.

Pe de altă parte, raportul Deloitte arată că firmele de electricitate şi utilităţi se vor confrunta cu noi tendinţe, cea mai importantă fiind dezvoltarea tehnologiei Smart Grid, care poate revoluţia industria prin scăderea consumului de energie cu până la 30%, ceea ce reduce şi necesitatea de a construi noi centrale electrice. Estimările arată că electricitatea va acoperi o parte tot mai mare din cererea totală de energie la nivel mondial, ea fiind forma cu cea mai rapidă rată de răspândire în rândul consumatorului final în următorul deceniu. Date fiind creşterea şi importanţa electricităţii în întreaga lume, este surprinzător că eficienţa medie a reţelelor de electricitate existente pe glob este în jur de 33%. Prin comparaţie, reţelele bazate pe tehnologia de ultimă oră au o eficienţă de 60%.

Tehnologiile de tip Smart Grids pot reduce dramatic nevoia de a construi noi centrale electrice sau de a exploata surse de generare, care pun în pericol mediul înconjurător. Companiile cu reţele inteligente îşi vor asigura cea mai mare şi rapidă creştere din sectorul GreenTech – şi posibil chiar din întreaga piaţă tehnologică, conform câtorva studii de piaţă recente.

Dilema cărbunelui

Cărbunele este combustibilul viitorului. Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), cărbunele va acoperi 29% din cerinţele energetice globale în 2030, spre deosebire de 26% în 2006. Pentru a satisface această cerere în creştere, producţia de cărbune este estimată să se majoreze cu aproximativ 60% de astăzi şi până în 2030. O mare parte a acestei creşteri va proveni din ţările care nu fac parte din OCDE, inclusiv China şi India, care-şi vor dubla producţia de cărbune.

Dar cărbunele are şi un dezavantaj. Arderea cărbunelui emite aproximativ o tonă de dioxid de carbon (CO2) pentru fiecare megawatt oră (MWh) de electricitate generat. Pentru ţările care depind foarte mult de cărbune, inclusiv Statele Unite, tehnologiile de captare şi stocare a carbonului (CCS) ar putea fi răspunsul. Mai multe ţări derulează proiecte experimentale în acest sens.

În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, Deloitte arată că, pentru cei mai mulţi, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt sinonime atât cu petrolul, cât şi cu gazul natural. Dar, în curând, conotaţiile acestor regiuni bogate în resurse vor tinde spre producţia de energii regenerabile. Mulţi consideră condiţiile geografice şi demografice ca fiind numai bune pentru dezvoltarea unui nou tip de energie de bază în leagănul tradiţional al combustibililor minerali.

Accelerarea producţiei de energie regenerabilă în cadrul celei mai mari regiuni producătoare de petrol indică o schimbare de paradigmă cu privire la modul în care lumea percepe energia. Tot mai multe ţări înţeleg relaţia dintre schimbările climatice şi siguranţa energetică. În acest scop, ele caută modalităţi de a reduce emisiile de CO2 aferente energiilor, în timp ce se confruntă cu o cerere de energie în continuă creştere.

Fără risipă

În ciuda recesiunii economice recente, consumul de energie din întreaga lume ar putea creşte în medie cu 1,6 procente pe an între 2006 şi 2030 – o creştere totală de 45%. Construirea mai multor centrale alimentate cu combustibili fosili nu pare să fie răspunsul, atât din punct de vedere economic, cât şi de mediu. În 2010, lumea va asista, probabil, la eforturile sporite de conservare şi eficientizare a consumului energetic, atât din partea consumatorilor, cât şi a companiilor. Creşterea capacităţii nu este răspunsul; o mai mare eficienţă energetică este răspunsul Deloitte.

din aceeasi categorie