Autorităţile, în loc să găsească soluţii pentru reconversia profesională a minerilor, caută tot soiul de “paleative”, pentru că se încăpăţânează să nu închidă minele ineficiente, scumpe şi poluante! O soluţie vine chiar de la regenerabili: “transformarea” minerilor în tehnicieni de turbine eoliene. Cert este că, după ce că “n-are după ce bea apă”, Complexul Energetic Hunedoara se gândeşte să mai angajeze 300 de “ortaci“ anul acesta! Opinia noastră este că, aici, interesele sunt foarte mari, şi nu se referă doar la siguranţa energetică a ţării, la problemele sociale sau la alegeri!
Cel mai poluant producător de energie electrică din ţară şi cel mai mare datornic la diferitele bugete ale statului, dar şi la Administraţia Fondului pentru Mediu, Complexul Energetic (CE) Hunedoara (CEH), şi-a bugetat pentru anul acesta o pierdere mai mică faţă de anul trecut: “numai” 400 milioane de lei!
“Rezultatul brut estimat pentru anul 2019 este unul negativ, respectiv o pierdere totală de 397.096 mii lei, cu 34,68% mai mică decât cea realizată la finele anului 2018 în sumă de 607.888 mii lei. Nivelul pierderii este datorat în principal condițiilor economice în care își desfășoară activitatea societatea, prin eliminarea pieței reglementate, energia electrică fiind vândută la prețurile pieței libere. Handicapul natural pe care Complexul Energetic Hunedoara S.A. îl are ca urmare a faptului că utilizează cel mai scump combustibil, este accentuat de sistemul concurențial de pe piața de energie, în care prețul de vânzare este coborât de către sectoarele energiei regenerabile. La nivelul societății au fost luate măsuri de reorganizare și restructurare în condițiile legii, efectele acestora se vor vedea în anii următori” se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern referitoare la aprobarea bugetului, transmite e-nergia.ro.
Dar, în acelaşi document se vorbeşte despre necesitatea angajărilor în exploatările miniere: „numărul de personal prognozat pentru finele anului 2019 va fi de 4.088 persoane rezultând în principal din: încetarea rapoartelor de muncă a unui număr de 5 salariați până la finele anului 2019, urmare a ieșirilor la pensie, conform prevederilor legale, rezultând necesitatea angajării unui număr de 302 persoane specializate, pentru ca activitatea în subteran să nu fie afectată, la cele două unități care își continuă activitatea, respectiv Sucursala Exploatarea Minieră Vulcan și Sucursala Exploatarea Minieră Livezeni; disponibilizarea colectivă a unui număr de 55 persoane indirect productive, în anul 2019, din unitățile aflate în închidere, respectiv Sucursalele Exploatarea Minieră Lonea și Lupeni, conform Deciziei CE nr. C (2018)1001 final din 16.02.2018”.
Pe hârtie, Complexul Hunedoara are o putere instalată în cele două termocentrale (Mintia – Deva şi Paroşeni), de circa 1.400 MW: la Deva sunt 5 grupuri de câte 210 MW fiecare și un grup de 235 MW, iar la Paroşeni – unul de 150 MW, toate blocurile energetice funcţionând pe huilă, majoritatea cărbunelui venind din cele trei exploatări miniere ale complexului: Livezeni, Vulcan şi Lupeni.
Cu toate acestea, centralele pe cărbune din Valea Jiului au asigurat doar 1,6% din producţia de energie a ţării, mult nu numai sub puterea instalată, ci şi sub rezerva de capacitate pentru care CE Hunedoara primeşte subvenţie.
La jumătatea anului trecut, datoriile totale ale companiei se ridicau la 1,607 miliarde lei, din care 1,133 miliarde lei la bugetul general consolidat. În plus, statul roman trebuie să recupereze şi un ajutor de stat acordat Complexului, în valoare de 60 de milioane de euro, considerat ilegal de Comisia Europeană.
De remarcat, printre aceste datorii nu se regăsesc şi cele la Fondul pentru Mediu. Reamintim, potrivit legislaţiei europene şi naţionale, instalațiile din anumite domenii cu potențial mare de poluare, precum cele din industria energetică sau a cimentului, trebuie să dețină un număr de certificate CO2 corespunzător cantităţii totale de emisii de gaze cu efect de seră generate. Termocentralele pe cărbune trebuie să achiziţioneze un certificat de carbon pentru fiecare megawatt produs. Dacă nu îl achizionează până la 30 aprilie pentru anul anterior, oricum trebuie să-l cumpere, dar mai plăteşte şi o amendă de 100 euro/certificat neachiziţionat! De exemplu, CE Oltenia, ca să evite amenda, a trebuit să se împrumute ca să achiziţioneze certificate CO2 aferente anului trecut în valoare de aproape 1,5 miliarde lei. Cel mai probabil, CE Hunedoara n-a achiziţionat niciodată certificate CO2, aşa că, numai pentru anii 2014, 2015 şi 2016, datoriile acestuia pentru certificatele neachiziţionate s-au ridicat la circa 400 milioane de euro (peste 2 miliarde de lei)!
Astfel, în total, datoriile CE Hunedoara “sar” bine de un miliarde de euro! De aceea este cel puţin ciudată încăpăţânarea guvernanţilor de a-l ţine în viaţă! Mai mult, vor să-i şi şteargă datoriile! Ceea ce este cel puţin discriminatoriu! De ce a mai trebuit să plătească CE Oltenia certificatele CO2?! Ar fi putut să beneficieze de aceeaşi amnistie fiscală!
Cel mai probabil, interesele legate de CE Hunedoara sunt extrem de mari! Unul ar putea fi legat de faptul că minerii sunt şi alegători! Iar anul acesta şi anul viitor sunt alegeri extrem de importante!
Totuşi, cu un miliard de euro, autorităţile ar putea face mult mai multe, în aşa fel încât şi energeticienii, şi minerii să o ducă mult mai bine! Chiar dacă îşi vor schimba meseria!
Mineri “eolieni”
O soluţie vine de unde ne-am aştepta mai puţin: de la “eolieni”. Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) propune un proiect de reconversie profesională a 5.000 de mineri din complexurile energetice în tehnicieni de turbine eoliene! Pentru implementarea proiectului, care se va întinde pe o perioadă de 10 ani, se intenţionează accesarea de fonduri europene, astfel încât cursurile să fie gratuite.
„Asociaţia Română pentru Energie Eoliană propune un proiect ambiţios de reconversie profesională pentru persoanele din zonele dependente de sectorul producerii energiei din cărbune. Consolidând experienţa acumulată în centrul de instruire Monsson – RESS (Renewable Energy School of Skills) din Constanţa, RWEA (împreună cu companiile din cadrul său, cum ar fi Monsson, CEZ, Enel, EDP etc.), are în plan folosirea fondurilor disponibile în viitorul Fond de Modernizare (n.r. – “10d”) pentru dezvoltarea unui astfel de centru în zona Văii Jiului. Pe parcursul duratei de implementare a proiectului, de 10 ani, este ţintită reconversia a aproximativ 500 de tehnicieni pe an, pentru un total de minimum 5.000. Costul cursurilor de reconversie este luat în considerare în finanţarea cerută pentru realizarea proiectului”, transmite RWEA.
„Experţii din cadrul RWEA consideră că abilităţile tehnice şi profesionale ale tehnicienilor din sectorul minier sunt uşor transferabile către sectorul energiei eoliene, iar certificările obţinute în urma cursurilor de reconversie le vor permite acestora să lucreze nu doar în Romania, dar şi în instalarea, operarea şi mentenanţa proiectelor eoliene din toată lumea, cu beneficii salariale atractive. În dezvoltarea acestui proiect, RWEA a găsit în Ministerul Energiei un partener deschis, iar acest lucru este încurajator pentru realizarea cât mai rapidă a centrului de reconversie profesională şi înlăturarea provocărilor din calea tranziţiei energetice şi a modernizării sectorului energetic din România”, mai arată reprezentanţii RWEA.
„Necesarul de tehnicieni pentru industria eoliană creşte cu 50% în fiecare an. Am decis să înfiinţăm aceste centre din Valea Jiului pentru a pregăti această forţă de muncă. Minerii şi cei din termocentrale au contribuit mult la sistemul nostru energetic, dar, chiar dacă vom avea nevoie de cărbune şi în continuare, nu o să mai fie nevoie de atât de mulţi angajaţi. Riscăm ca acele zone să se depopuleze şi, dacă noi nu putem controla acest lucru, putem ajuta acele zone prin mutarea industriei noastre acolo, în acele hub-uri energetice, care pot să pregătească forţa de muncă pentru următoarele decenii”, a declarat, potrivit e-nergia.ro, Sebastian Enache, director de dezvoltare la Monsson, şi cel care s-a ocupat de centrul RESS din Constanţa.
Centrul RESS din Constanţa, care va fi „clonat” în zonele miniere, a pregătit până acum circa 4.500 de oameni, la standarde internaţionale (este membru GWO-Global Wind Organisation), cifră care îi include şi pe cei pe care standardele îi obligă să revină la training în fircare a,n pentru unele specializări.
Tehnicienii pregătiţi la Constanţa nu muncesc doar în România. „Ei sunt ceea ce eu le spun “navigatori eolieni”. După ce se perfecţionează, merg să muncească două-trei luni pe un proiect, în Germania sau Italia, de pildă, apoi revin în România, apoi pleacă din nou”, a spus Enache, care a specificat că în acel centru s-au pregătit 95% dintre tehnicienii români specializaţi în instalarea şi mentenanţa de turbine eoliene. Iar aceştia asigură acum nu doar mentanţa celor 3.000 MW eolieni instalaţi în România, ci şi în afara ei.
