Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat un act adiţional, prin care se prelungeşte până în 31 decembrie durata de valabilitate a scrisorii de intenţie semnată în noiembrie 2013 privind construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala nucleară din Cernavodă. De fapt, se realizează ceea ce vice-premierul Liviu Dragnea anunţa, de acum o lună, în timpul unei vizite în China: prelungirea valabilităţii scrisorii de intenţie pentru Cernavodă 2. Reamintim, din anul 2006, de când s-a pus problema construirii celor 2 reactoare, demararea investiţiei se tot amână!
„Prelungirea duratei de valabilitate a scrisorii de intenţie confirmă interesul China General Nuclear Power Corporation pentru proiectul unităţilor 3 si 4 ale centralei nuclearelectrice din Cernavodă, dar şi fezabilitatea tehnică şi economică a proiectului”, a declarat, într-un comunicat, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă.
Scrisoarea de intenţie expira în 25 mai.
În luna noiembrie a anului trecut, cu ocazia vizitei la Bucureşti a premierului chinez, Li Keqiang, conducerea Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation o scrisoare de intenţie pentru colaborarea în vederea construcţiei celor două reactoare nucleare. Nuclearelectrica a anunţat atunci că societatea chineză a solicitat, ca o condiţie pentru participarea la investiţie, implicarea autorităţilor române în proiect.
Reamintim, în timpul vizitei din China, în perioada 20 – 26 martie 2014, vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat, la Shenzhen (China), că Guvernul ar putea decide prelungirea termenului scrisorii de intenţie pe care compania CGN (China General Nuclear Power Group) o are cu Nuclearelectrica pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, pe motiv că negocierile dintre compania chineză şi partea română sunt în plină desfăşurare şi vizează ”cel mai mare proiect de investiţii” al Guvernului Ponta.
”Este, de fapt, vorba de cel mai mare proiect de investiţii pe care îl are Guvernul Victor Ponta ca şi obiectiv. S-a discutat despre stadiul negocierilor dintre această companie şi instituţiile din România, respectiv Nuclearelectrica, EnergoNuclear, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei şi Ministerul de Finanţe. S-au făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte un mecanism, un pachet de garantare a acestei investiţii. (…) Compania chineză a avut o scrisoare de intenţie valabilă până în 25 mai. Am convenit împreună că merită să ne gândim serios să prelungim acest termen de 25 mai, pentru că este nevoie şi de discuţii cu partenerii noştri europeni şi, până la urmă, este important să ducem acest obiectiv la capăt”, a spus Dragnea la finalul discuţiilor cu oficialii CGN. Potrivit lui Dragnea, termenul scrisorii de intenţie ar putea fi prelungit până la sfârşitul anului, ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat.
Vicepremierul român a adăugat că acest proiect ”poate asigura, la momentul finalizării, aproape a cincea parte din necesarul de energie pentru ţara noastră”.
Dragnea a adăugat că negocierile cu CGN vor continua în aprilie, la Bucureşti, iar premierul Victor Ponta urmează să decidă cine va coordona grupul operaţional care se va ocupa de acest proiect.
”Am convenit împreună ca în România să se realizeze un grup compact, integrat, în care să fie implicate toate ministerele care au competenţe în domeniu, pentru a se purta negocieri foarte eficiente, să fie toţi la aceeaşi masă. Îi voi transmite asta domnului prim-ministru şi Victor Ponta va decide care dintre ministerele respective – Economie, Energie sau Finanţe – vor fi cele care vor coordona operaţional acest grup”, a precizat vicepremierul.
În conformitate cu studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie la Cernavodă 2 se ridică la circa 6,45 de miliarde de euro.
Proiectul a început în 2006, cu parteneri europeni, care s-au retras din proiect invocând inclusiv implicarea Chinei în proiect, situaţie considerată de unii investitori „incompatibilă” cu evalurile iniţiale.
În 2007, consorţiul care urma să construiască reactoarele 3 şi 4 a plecat de la principiul că niciun acţionar nu va deţine participaţia majoritară. În 2010 însă, Guvernul a decis că Nuclearelectrica va deţine 51% din investiţie, ceea ce a nemulţumit investitorii care deja erau cooptaţi în firma de proiect.
În prezent, în proiect nu mai este implicat niciun partener privat. După retragerea tuturor investitorilor selectaţi în 2007 să realizeze acest proiect, statul a ajuns să deţină integral compania special creată pentru această investiţie.
Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care controlează 81,27% din capital. În prezent, compania deţine două reactoare nucleare în funcţiune, cu care acoperă aproximativ 18% din consumul anual de energie.
Cele două noi reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.
Model englezesc
În timpul vizitei în China, Liviu Dragnea i-a informat pe oficialii companiei CGN asupra unui Memorandum aprobat în Guvern pentru stimularea investiţiilor în domeniul energiei de peste un miliard de euro.
”Memorandumul stabileşte două lucruri importante: elaborarea unei legislaţii care să creeze facilităţi fiscale pentru investiţiile de peste un miliard de euro în energie, pe de o parte; pe de altă parte, realizarea unui mecanism, după modelul englezesc, dacă Marea Britanie finalizează negocierile cu Comisia Europeană. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am convenit să ne gândim serios la prelungirea termenului de 25 mai, care, totuşi, nu este foarte departe’, a precizat viceprim-ministrul.
Reamintim, compania de utilitati Electricite de France (EDF) va construi, în parteneriat cu Areva (Franţa), China General Nuclear (CGN) şi China National Nuclear, o nouă centrală nucleară în Marea Britanie (la Hinkley Point, în sud-vestul Angliei), prima din ultimii 30 de ani, la un cost total de 16 miliarde de lire sterline (26 miliarde de dolari). Acordul cu Guvernul de la Londra prevede şi un plan ulterior, pentru alte două reactoare, la Sizewell, în estul Angliei. Înţelegerea garantează EDF şi partenerilor un preţ de 89,5 lire/MWh (circa 145 euro/MWh), în cazul în care este implementat şi proiectul de la Sizewell. În cazul în care al doilea proiect nu este pus în practică, cotaţia va fi de 92,5 lire/MWh (150 euro/MWh). Practic, prin stabilirea unui preţ la care va fi preluată energia produsă în noile reactoare nucleare, fără ca electricitatea să fie vândută la preţul pieţei, investitorii primesc ajutor de stat, pentru care este necesară aprobarea Bruxelles-ului. Dacă Marea Britanie primeşte acceptul Comisiei Europene pentru acest ajutor de stat, şi România va putea apela la aceeaşi schemă de susţinere a investiţiilor la Cernavodă 2, prin preţuri fixe, prestabilite.
