Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat că România şi Bulgaria analizează posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre.
„Am discutat despre perspectivele finalizării, până în decembrie anul acesta, a interconectorului de gaz Giurgiu-Ruse, un proiect extrem de important şi, de asemenea, analizăm, ambele părţi, posibilitatea construirii unei noi hidrocentrale pe Dunăre”, a spus Corlăţean, după întâlnirea cu ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Kristian Vigenin, transmite Agerpres.
Ministrul a precizat că unul dintre punctele importante privind realizarea hidrocentralei pe Dunăre vizează identificarea surselor de finanţare.
„Proiectul unei posibile noi hidrocentrale pe Dunăre este subiect al examinării şi evaluării de ambele părţi, de către autorităţile competente. Unul dintre punctele importante este pentru identificarea surselor de finanţare şi sunt demersuri, sunt contacte pentru a identifica surse de finanţare pentru un astfel de proiect. Ceea ce la acest stadiu este important de subliniat este deschiderea şi interesul ambelor părţi pentru a realiza în proiect o nouă hidrocentrală pe Dunăre”, a spus Corlăţean.
El a indicat că, în cadrul întrevederii cu Kristian Vigenin, s-a convenit ca grupul de lucru pe teme economice, energie să aibă o nouă sesiune în prima parte a toamnei acestui an.
La rândul său, Kristian Vigenin a arătat că Bulgaria susţine ideea unei noi hidrocentrale pe Dunăre, punctând că, în acest caz, nu se va face un compromis vizavi de respectarea cerinţelor ecologice.
„Este o idee pe care noi o susţinem. În viitor se vor face analize, pentru că o asemenea hidrocentrală ar fi foarte bine venită pentru sistemele energetice ale celor două state, bineînţeles că nu se poate întâmpla împotriva cerinţelor ecologice. Acolo nu va fi în niciun caz un compromis”, a subliniat ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria.
De mai mulţi ani se discută despre o nouă hidrocentrală pe Dunăre, Turnu Magurele – Nicopole. De remarcat, este un amplasament pentru care au existat înţelegeri la nivel de stat. România a făcut organizarea de şantier în anii 1980 – 1982, dar bulgarii “au cotit-o” spre ruşi, au făcut centrala nucleară de la Kozlodui şi au abandonat proiectul. Acum, fără Kozlodui, închisă din motive de mediu, bulgarii vor, din nou, hidrocentrala. Unele studii, făcute de partea română, au aratat că, pentru noi, costurile sunt excesive. O altă problemă este aceea că lacul format în spatele barajului hidrocentralei ar inunda zeci de mii de hectare, mai ales în România.
1 comentariu
La asemenea mari proiecte exista avantaje si dezavantaje. Tehnologiile au evoluat foarte mult din anii 70 pana azi. Sa privim spre tarile cu mare potential hidro care retehnologizeaza chiar si hidro noi si le transforma in centrale reversibile cu pompaj plus generare care sa contribuie la aplatisarea curbei de sarcina si la integrarea regenerabilelor (mai ales a eolienelor). Amenajarile de pe marile cursuri de apa sunt amenajari complexe cu folosinte multiple in acest caz cu regularizare impotriva inundatiilor, navigatie, irigatii, apa potabila, etc. In astfel de decizii se cantaresc toate acestea si rezulta matrici ale avantajelor si dezavantajelor si se optimizeaza deciziile. Gandirea dezvoltarii durabile adauga si proiectele nucleare din Bulgaria si Romaniaa cu toate riscurile asociate la seceta. Putem dezvolta si alte subiecte legate de prospectiunile pentru gazele din argile gazeifere, raul subteran, etc. Digurile si dimensiunea lacurilor de acumulare sunt decizii strategice care declanseaza proceduri de expropiere pentru cauze de utilitate publica. La ani de zile dupa realizarea PdF 1 Ro si Yu au decis realizarea unor noi investitii pentru cresterea cotei in acumularea PdF si s-a realizat. In conditii normale Romania ar trebui sa aiba in strategia energetica realizarea tuturor celor 3 hidrocentrale de pe Dunare Turnu-Nicopole, Ostrov si Macin toate in concept integrat de retele inteligente (adica reversibile cu pompaj. Sunt investitii mari insa se obtin beneficii uriase mai ales in contextul schimbarilor climatice si a noilor orientari ale UE.
Comments are closed.