Mugur ISĂRESCU
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent, la 7,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima, în mai 2023, o inflaţie de 7,1% pentru finalul anului 2023. În timpul conferinței, Mugur Isărescu a spus că este necesar ”să se umble” la fiscalitate. Pentru a nu ”supăra” Guvernul, guvernatorul BNR a numit-o ba ”ajustare fiscală”, ba ”consolidare fiscală”, ba ”corecție fiscală”. Totuși, termenul cel mai corect pare să fie ”corecție fiscală”! El a atenționat că, dacă nu se iau măsuri, s-ar putea ca piețele să reacționeze fie prin creșterea cursului, fie prin creșterea dobânzilor la împrumuturi. Pe de altă parte, șeful Băncii Centrale a afirmat că mediul de afaceri nu trebuie ”cocoşat cu multe impozite”, dar nici privilegiile fiscale să fie transformate în adevărate rente.
„Cu litere îngroşate este într-adevăr o atenţionare. Scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare şi a datelor pe care le avem la momentul realizării proiecţiei. Adică raportul s-a discutat mai întâi în Comitetul de politică monetară şi apoi în Consiliu. Deci, cu vreo 3-4 săptămâni în urmă. Pe acelea le-am introdus în model, pentru că prognoza se bazează pe un model european, sofisticat, modern, un model macroeconomic. S-au introdus datele în model. Dar nu putem să introducem 10 variante acolo. Este scenariul de bază. Cel mult mai puteam să facem două-trei scenarii alternative. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem şi le introducem în model şi aşa a ieşit. În comunicatul nostru am precizat acest lucru, poate cu o terminologie uşor prea tehnică. Am văzut că s-a citit total eronat, că am avertizat Guvernul sau că am atenţionat Guvernul. Nu e nicio atenţionare a Guvernului şi fac această precizare, să nu facem ştiri din ştiri. Şi acolo am vorbit de incertitudini la adresa prognozei. Deci, la adresa acestui scenariu de bază. Nu incertitudini, că atenţionăm Guvernul că, dacă majorează impozitele, creşte inflaţia”, a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
El a precizat că numai unele impozite majorate duc la creşterea inflaţiei, şi anume cele directe, pe consum, accizele şi cu TVA.
„Majorarea impozitelor pe venit, de exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. E mai greu de calculat la creşterea impozitării pe venituri. Ea duce la scăderea cererii agregate”, a explicat guvernatorul BNR.
Conform prezentării, scenariul de bază a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei şi nu include impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi. Traiectoria se plasează peste cea prezentată în Raportul asupra inflaţiei din luna mai, însă mai semnificativ doar la finele anului curent (+0,4 pp).
De asemenea, se menţionează incertitudini ample privind traiectoria proiectată în contextul probabilei adoptări a unor măsuri de corecţie fiscală pe partea veniturilor bugetare, cu impact direct asupra inflaţiei IPC (de exemplu, majorări ale impozitelor directe – TVA, accize).
Fără intervenția Guvernului, corecția va fi făcută de piețe
Guvernatorul Mugur Isărescu susţine că, în lipsa unei corecţii fiscale la nivelul cerut de către Comisia Europeană şi de către pieţe, o bună parte din aceasta ar putea fi realizată de către pieţe.
„Dacă corecţia fiscală, corecţie, nu ajustare, şi cu consolidarea fiscală nu vor atinge nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, mă refer aici la Comisia Europeană şi de către pieţe, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe. Să nu credem că ele (n.r. – piețele) stau aşa, deoparte, şi se uită dintr-un prepeleac la noi şi indiferent ce măsură luăm….Aţi văzut, la riscul de ţară suntem în continuare cotaţi sus de tot. Şi când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu. Eu am trăit patru sau cinci momente din acestea. Sunt mult mai greu de controlat. Se duce sau o plăteşte cine te aştepţi mai puţin. Se duce pe curs. Deci n-o să mai intre bani prea mulţi în România. Noi, dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă. Deci cresc dobânzile. (…) Deci depinde cum se va face această consolidare şi corecţie fiscală. S-ar putea să asistăm, fără ca noi să mişcăm câtuşi de puţin rata de politică monetară, la o creştere a dobânzilor din piaţă, dacă nu vom avea tăria să facem o corecţie şi ajustare fiscală şi consolidare fiscală în mod conştient, cu instrumentele pe care le avem la dispoziţie. Şi sunt suficiente instrumente”, a mai spus șeful Băncii Centrale.
El a spus că românii nu îşi doresc un stat minimal, dar, la nivelul actual de venituri, nu pot fi oferite toate serviciile publice cerute.
„Aici este o părere strict personală şi am dreptul să o spun, pentru că sunt şi eu veteran. Este această iluzie cu statul minimal. Românii nu vor stat minimal. Vor impozite mai mici, ca în orice ţară. Ce firmă, ce persoană fizică vrea impozite mari? (…) Aşa cum cercurile de afaceri, oamenii de afaceri, spun ”domnule, vrem predictibilitate, vrem să putem să privim în viitor”, la fel şi instituţiile statului, dacă dorim să funcţioneze cum trebuie, nu trebuie să le răscolim în fiecare zi cu reforme. Deci, e o treabă grea. E o decizie politică. Eu am făcut o reformă în anul 2000 şi ştiu cum e. Problema României este mult mai serioasă din punct de vedere fiscal decât se discută pe bucăţele. De ce? Pentru că ţara vrea, că de aceea se spune, vrem o ţară ca afară, vrea servicii publice de calitate, vrem autostrăzi, vrem şcoli de calitate, vrem spitale şi sănătate de calitate şi, dacă aduni toate aceste cerinţe, ajungi la 40-50% din PIB. Eram premier, stăteam la masă, tot într-un Guvern de coaliţie. Cererile erau 40% şi trebuia să rezolv problema, 40% săe le acopăr cu numai 32%. Măi să fie! Acum sunt mai mult de 40% şi vrem să le acoperim cu 27% din PIB venituri. Treabă grea. (…) Trebuie să ne revenim. Dacă nu ne revenim, o să vină o corecţie de piaţă şi o să ne arunce o găleată de apă rece în cap, poate ne revenim. N-ai cum să faci! Uitaţi-vă la toate serviciile publice.Toate sunt subfinanţate. Deci e o diferenţă mare. Continui: vezi că ai numai 27% din PIB (n.r. – venituri), vorbeşti întruna că nu se încasează cum trebuie. Eram premier şi era aceeaşi discuţie. Sunt 23 de ani de atunci. Există evaziune. Păi când ai atâtea excepţii fiscale cum să nu existe evaziune? Se numeşte optimizare fiscală, nu? Aşa se numeşte, optimizare fiscală, şi sunt acceptate de atâţia ani. Îmi aduc aminte că era o poveste, parcă a lui Creangă, cu omul ăla, care încerca să care apă cu ciurul. Când ai un sistem fiscal cu atâtea să-i spunem excepţii (…) şi vorbeşti întruna că nu are loc o colectare bună şi dai vina pe ANAF şi pe cine mai vrei tu. Trebuie să simplificăm sistemul fiscal. Nu? Asta este treaba Guvernului. (…) De aceea sprijinim Guvernul să găsească soluţii, dar este decizia Guvernului, nu este a noastră”, a mai spus Mugur Isărescu.
Privilegiile fiscale ajung rente
În timpul conferinței, Mugur Isărescu a ținut să precizeze că privilegiile fiscale, dacă au un scop bine ţintit, se acordă pentru 1-5 ani, dar când trec de 10-15 ani atunci devin rente, care distorsionează piaţa.
„Mediul de afaceri nu trebuie, să mă exprim aşa, cocoşat cu multe impozite. Bun, dar trebuie să plătească toată lumea impozite. Nu? Vedeţi, privilegiile astea fiscale dacă sunt cu un scop bine ţintit, dar sunt pentru 1 an 2, 3, 5 ani. Când depăşesc 10-15 nu mai sunt privilegii, devin rente. Devin rente care distorsionează piaţa, nu? Şi creează şi probleme în ceea ce priveşte solidaritatea şi coeziunea. Acum înţeleg că unii vor chiar rente viagere. Nu merge. Apropo de mediul de afaceri, nu e vorba să-i împovărăm prea mult, dar, să mă exprim aşa cum s-a exprimat fostul premier Teodor Stolojan, treptat, treptat, trebuie să renunţăm la ele, la privilegiile legii fiscale”, a declarat Mugur Isărescu, întrebat despre modificarea impozitării pentru mediul de afaceri.
