Cărbunele nu va putea lipsi din mixul energetic al României, cel puţin până în 2030, însă cu respectarea condiţiilor de mediu, a declarat Niculae Havrileţ, consilier al ministrului Energiei şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o dezbatere pe teme energetice. Reamintim, potrivit Strategiei Energetice, recent lansată în dezbatere publică de către Ministerul Energiei, lignit (pe baza căruia se produce energie electrică în cel mai mare complex energetic din ţară, CE Oltenia) mai există pentru 12 ani (cel puţin pe baza descoperirilor de până acum, precum şi potrivit consumurilor din prezent). Adică mai există lignit până în anul 2030, fix cât spune şi Strategia.
De altfel, şi Niculae Havrileţ a făcut referire la proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050. „Am participat la elaborarea acestui document din postul de consilier în Cabinetul ministrului, precum şi la cele anterioare, din funcţia de preşedinte al ANRE. În noul proiect sunt incluse patru mari proiecte strategice: hidrocentrala Tarniţa – Lăpuşteşti, hidrocentrala Turnu Măgurele – Nicopole, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi un grup nou pe lignit la Rovinari, cu stocare de dioxid de carbon şi clean coal (n.r. – tehnologie cu emisii reduse de carbon)”, a spus Havrileţ.
Acesta a amintit situaţia din iarna 2017, când preţul energiei ajunsese la recorduri istorice pe piaţa spot, iar deficitul de energie din sistem a fost acoperit din unităţi pe cărbune. „O noutate în acest proiect de Strategie este că, pentru prima dată, se pune problema resurselor umane calificate. Forţa supercalificată se găseşte greu, dar trebuie să ne gândim şi la un plan politic să ajutăm la formarea acestor specialişti”, a continuat consilierul ministrului.
Havrileţ a adăugat că proiectul Strategiei a fost lansat în dezbatere publică după ce a primit acordul Coaliţiei politice de la guvernare şi, în paralel, se lucrează la Planul Integrat de Mediu. „Până la 1 ianuarie 2019, România trebuie să finalizeze acest program energetic, pentru a fi prezentat Comisiei Europene. Sperăm ca, până la 1 ianuarie 2019, România să-şi respecte această obligaţie”, a conchis Havrileţ.
După etapa de dezbatere publică, va fi redactat un document final al Strategiei, pentru care este nevoie de avizul de mediu, au precizat reprezentanţii Ministerului Energiei. Documentul va fi apoi aprobat prin Hotărâre de Guvern, potrivit Legii 123/2012, legea-cadru a sectorului energetic.
Asociaţia „Ţine de Noi”, împreună cu Fundaţia Hanns Seidel – România şi România Energy Center au organizat o conferinţă axată pe dezbaterea problemelor din sectorul energetic românesc, cu tema „Sectorul energetic din România: navigăm fără o ţintă?”.
Conform unui comunicat al organizatorilor, în acest an România deţine preşedinţia Conferinţei Cartei Energiei, anul viitor va prelua pentru prima dată preşedinţia Consiliului UE, iar responsabilităţile regionale şi europene ale României sunt în creştere.
„Cu toate acestea, la doi ani după ce România a prezentat o nouă Strategie Energetică, nu există încă un document valabil în vigoare, ci doar un proiect. Înainte ca cerneală din textul din 2016 să fi fost uscată, a fost înfiinţat un alt grup de lucru în cadrul Ministerului Energiei pentru ajustarea şi actualizarea prognozei şi documentului elaborat sub conducerea anterioară a ministerului (Ordinul Ministerului Energiei nr.473/15.06.2017, actualizat prin ordinul 543 din 25.07.2017, şi actualizat ulterior prin ordinul nr. 309 din 29.02.2018). Între timp, pachetul „Energia curată pentru toţi europenii”, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2016, stipula că statele membre ale UE trebuie să elaboreze, până în ianuarie 2019, planuri naţionale energetice şi climatice integrate (INECP) pentru perioada 2021-2030. Conform Regulamentului Uniunii Energiei, statele membre trebuiau să producă primele astfel de proiecte de planuri naţionale până la 1 ianuarie 2018. Nu a existat nicio declaraţie publică a actualului ministru al Energiei cu privire la acest subiect. Astfel, nu numai că efortul naţional al României din anul 2016 de a stabili un curs pentru acest sector a rămas într-un fel de limită instituţională (trimisă spre aprobare Ministerului Mediului la începutul anului 2017 şi, în acelaşi timp, revizuită de un nou grup de lucru în cadrul Ministerul Energetic din iulie 2017), dar a trebuit să fie îmbinat şi cu Strategia de Mediu a României şi prezentat Comisiei Europene pentru previzualizare până la 1 ianuarie 2018. Am văzut puţine comunicări publice despre acest aspect din partea ministerului în acest an”, se menţionează în comunicat.
