Autorităţile discută impunerea unui impozit suplimentar de 20% pe profitul companiilor petroliere, de la 16%, la 36%, a declarat Dan Bădin, partener coordonator Servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România. În paralel, se va majora supraimpozitarea veniturilor obţinute din dereglementare de la 60% (în prezent) la 70% sau chiar 80% şi extinderea aplicării acesteia pe o perioadă nedeterminată. Reamintim, ministrul Economiei, Mihai Tudose, a anunţat că legea privind noile niveluri ale redevenţelor la hidrocarburi va fi gata în curând. Totuşi, actualele exploatări de petrol şi gaze funcţionează după acorduri petroliere care conţin inclusiv nivelurile redevenţelor şi sunt valabile şi 49 de ani. Astfel, asupra acestora nu se vor aplica noile niveluri ale redevenţelor, ci cele aplicate în prezent, din acordurile petroliere. Actualul sistem de taxare a exploatării resurselor de petrol şi gaze a fost stabilit încă din anul 2004, când a fost privatizată Petrom, cea mai mare companie petrolieră din ţară. Redevenţele actuale, pentru exploatări onshore (pe uscat) şi offshore (în largul mării) sunt stabilite la valori între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei zăcământului, în funcţie de mărimea exploatării. Cel mai probabil, suprataxele la gaze se vor aplica pentru că nu se pot majora nivelurile redevenţelor.
„Există discuţii recente cu privire la modificările legislative în ceea ce priveşte fiscalitatea sectorului. Destul de recent, acum o lună, o lună şi ceva, au început discuţiile, între timp s-au şi finalizat, cu privire la menţinerea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute din dereglementarea preţurilor la gaze şi petrol. Acest impozit a fost prelungit până la sfârşitul acestui an, iar metodologia de calcul s-a modificat, iar valoarea de referinţă este un preţ mediu ponderat. Totuşi, din iniţiativele legislative din Parlament, se pare că se doreşte prelungirea pentru un termen nedeterminat pentru acest impozit şi se doreşte inclusiv o mărire a cotei, din câte înţelegem este vorba de mărirea cotei de la 60% undeva la 70%, poate chiar la 80%. Deocamdată acestea sunt discuţii şi nu ştim exact care va fi până la urmă soluţia finală”, a spus Bădin, în cadrul “Profit Energy.forum”, organizat de publicaţia Profit.ro.
Totodată, el a menţionat că există şi discuţii privind creşterea de la 16% la 36% a impozitului pe profit datorat de companiile de petrol şi gaze.
„În acelaşi timp, sunt discuţii de mai mulţi ani la Ministerul de Finanţe şi se doreşte a se introduce o supraimpozitare a profiturilor obţinute de jucătorii de pe această piaţă. Cotele nu sunt cunoscute, dar se vehiculează o cotă suplimentară de 20% la impozitul de profit, deci de la 16% să se ajungă la 36% pentru aceşti jucători. Acum, cel mai probabil, acest impozit suplimentar ar trebui să înlocuiască impozitul acela suplimentar de 60-70-80%, care vine ca urmare a dereglementării, dar deocamdată discuţiile sunt într-un stadiu incipient şi nu se ştiu concluziile”, a precizat reprezentantul Deloitte.
El a ţinut să sublinieze faptul că mediul de afaceri doreşte o stabilitate şi o predictibilitate a fiscalităţii.
„Aş dori să menţionez, ca fiscalist, problema pe care mediul de afaceri pe care a avut-o dintotdeauna şi este vizibil şi în acest sector este aceea că mediul de afaceri nu a avut predictibilitate, stabilitate a sistemului fiscal şi aceasta este o cerinţă pe care mediul de afaceri a continuat să o menţioneze răspicat. Sperăm că guvernanţii vor găsi înţelegerea pentru a clarifica legislaţia şi a o face într-un mod care să fie benefic atât statului, cât şi operatorilor din industrie. Trebuie găsită acea cale de mijloc care este benefică tuturor”, a mai spus Bădin.
La rândul său, Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat că redevențele pe producția de petrol și gaze vor fi calculate la un preț de referință real, reprezentând o medie ponderată a tranzacțiilor curente de pe piață.
ANRM va emite în luna iunie un ordin privind preţul de referinţă pentru calculul viitoarelor redevenţe la gazele naturale, a precizat Sorin Gal. „Preţul de referinţă la gaze naturale este un subiect de care m-am preocupat personal în ultimii doi ani. Metodologia este gata, ea va fi supusă dezbaterii publice, astăzi (luni – n.r.) poate vom reuşi să o punem pe site. În 10 zile vor veni întrebări şi observaţii, ne vom întâlni în dezbaterea publică cu cei interesaţi de acest subiect şi sper ca la începutul lui iunie să emitem ordinul”, a precizat Gal.
Potrivit acestuia, în 2020, când va fi gata conducta BRUA, exporturile de gaze vor atinge 50% din producţie.
„Ca principii, s-a mers pe o impozitare şi pe o redevenţa calculată la un preţ de referinţă real. Folosim preţul ponderat al pieţei interne, aplicăm puterea calorifică superioară, media anuală, pentru că, aşa cum se ştie, la gaze calculăm redevenţa pe mia de metri cubi şi avem şi o parte de preţ care va fi aplicată, bănuiesc, în viitor, cea legată de export. Deci, la un preţ mediu pe huburi, făcute pe date preluate din Platts, va exista un preţ pentru export. Astăzi, exportul este sub 1%, dar va creşte spre 50% spre 2020, după ce BRUA va fi finalizată”, a mai arătat Gal.
El a spus că trebuie să existe un preţ de referinţă real, iar cel stabilit anterior nu are nicio legătură cu piaţa din România.
„Vrem să avem un preţ real, care să fie acceptat de toată lumea ca fiind un preţ corect”, a mai spus oficialul ANRM, adăugând că noile redevenţe vor fi aplicate viitoarelor acorduri petroliere.
Din 2008, prețul de referință al gazelor pentru calculul redevențelor a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/1.000 de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul reglementat de vânzare al gazelor naturale din producția internă. În prezent, pe piețele centralizate de gaze din România, gazele se vând cu prețuri cuprinse între 61 și 90 lei/MWh, iar pe bursele europene – cu circa 15 euro/MWh (circa 68 lei/MWh).
Tot Sorin Gal a evocat posibilitatea, anunţată de Focus-Energetic.ro, de a se aplica gazelor provenite din import aceeași suprataxare, de 60% pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementare, ca și producției interne de gaze. Fapt care ar anula dezavantajul competitiv al producătorilor români, dar s-ar reflecta și în facturile consumatorilor finali.
Modificări la legislaţia distribuitorilor de “lumină”
Autorităţile intenţionează să modifice legislaţia, astfel încât distribuitorii de energie să fie obligaţi să racordeze la reţea toate locuinţele izolate, însă aceste costuri vor fi suportate de toţi consumatorii din ţară, ceea ce nu este corect, a declarat Silvia Vlăsceanu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
„Există în România încă 40.000 de locuinţe după ultimele date sau 100.000 de locuinţe după datele de anul trecut, unde nu există curent electric. Nu cred că este nevoie prin lege să obligi operatorii de distribuţie să-şi extindă reţeaua chiar şi acolo unde este evident că nu este economic susţinută o astfel de extindere”, a spus Vlăsceanu potrivit Agerpres.
Conform acesteia, faptul că numărul locuinţelor declarate neelectrificate variază atât de mult de la o raportare la alta arată că nu există o evidenţă clară a acestora.
„Se pot găsi alte soluţii, fără a fi necesar a impune operatorilor de distribuţie să facă astfel de extinderi de reţele. Sunt două situaţii: unele locuinţe, într-adevăr, sunt izolate şi, din punct de vedere economic, este greu accesul la aceste locuri de consum. Chiar dacă îi ajuţi şi vii cu soluţii tehnice, viitorii sau potenţialii clienţi trebuie să fie conştienţi de faptul că, după ce vor avea energie electrică, vor avea lunar de plătit o factură, deci nu e totul să le aduci curent electric, iar ei să fie apoi în imposibilitatea de a-şi plăti factura. Există şi altă categorie de extinderi, cei care şi-au făcut construcţii de imobile, gen case de vacanţă, unde există posibilitatea financiară a consumatorului de a-şi plăti factura. Dar nu este economic pentru operatorul de distribuţie şi nu este corect să socializezi costurile acestor extinderi”, a subliniat Vlăsceanu.
Autorităţile au avut intenţia şi în trecut să oblige distribuitorii să electrifice toate locuinţele din ţară, iar, potrivit Silviei Vlăsceanu, se intenţionează în prezent o modificare legislativă „pentru a obliga operatorii de distribuţie să facă astfel de extinderi, indiferent unde şi cum”.
