Guvernul Norvegiei se așteaptă ca statul să obțină anul acesta venituri de 721,1 miliarde de coroane (78,71 miliarde de dolari) din producția de petrol și gaze, în creștere față de nivelul previzionat anterior, de 557,4 miliarde de coroane, în contextul izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu, care a majorat prețurile energiei, transmite Reuters.

Norvegia produce aproximativ patru milioane barili pe zi (bpd) echivalent petrol dar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale de pe urma prețurilor mai ridicate la petrol ar trebui adăugate la Fondul suveran de investiții, deja cel mai mare din lume, care deține active cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari

Spre deosebire de alte țări europene, Norvegia înregistrează mari excedente fiscale datorită fondului său, dar totuși trebuie să limiteze cheltuielile pentru a evita majorarea dobânzilor și creșterea inflației pe plan intern stimulând prea mult cererea.

Săptămâna trecută, Banca Centrală a Norvegiei a majorat dobânda cu 25 puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât se așteptau analiștii, pentru a contracara creșterea inflației, determinată de majorările salariale și costurile ridicate cu energia.

Guvernul Norvegiei estimează pentru acest an o cotație medie a barilului de țiței de 91 de dolari, în creștere față de nivelul din octombrie, de 67 de dolari, în timp ce prețul gazelor naturale ar urma să se situeze la 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu)., în creștere de la 10,4 dolari per MMBtu.

De asemenea, Ministerul de Finanțe a înrăutățit previziunile privind creșterea economiei excluzând industria petrolului (PIB-ul non-petrolier) la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran.

Cheltuielile în numerar din fond ar urma să se situeze anul acesta la 579 miliarde de coroane, în scădere față de nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, a precizat Executivul.