România este una dintre țările cu cele mai slabe rezultate în adoptarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor, iar anul 2035 este considerat mult mai fezabil pentru atingerea angajamentelor actuale de decarbonizare stabilite pentru 2030, spune secretarul de stat din Ministerul Energiei, Sorin Elisei, în cadrul unei conferințe de specialitate.

”Criza actuală și cele care vor urma vor confirma, cel puțin aceasta este convingerea mea, o parte dintre tendințele de decarbonizare prin îndepărtarea de combustibilii fosili care nu se află sub controlul sau în responsabilitatea statelor-membre, cel puțin atunci când vorbim despre Uniunea Europeană. Totuși, acest lucru necesită investiții masive. Suntem una dintre cele mai slabe țări în ceea ce privește adoptarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor. An de an înregistrăm o creștere a numărului de vehicule second-hand, o creștere a consumului de motorină și benzină, iar singurul mod în care luptăm împotriva acestui fenomen sunt biocombustibilii. Aceștia însă nu acoperă angajamentele României în ceea ce privește ținta pentru 2030, care, dacă mă uit la succesiunea de crize și la modul în care guvernele au alocat bani pentru a susține acest proces din fonduri publice, nu este cu adevărat realizabilă. Cred că 2035 este mult mai fezabil decât 2030 pentru atingerea angajamentelor actuale stabilite pentru 2030”, a spus Elisei.

Acesta a menționat, totodată, că statul român a luat în considerare ideea de a susține producția de biocombustibili de a doua generație.

”Statul a luat în considerare, prin Ministerul Energiei, să susțină producția de biocombustibili de a doua generație, în sensul bioetanolului, precum și a combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF), împreună cu HVO (Hydrotreated Vegetable Oil, n.r.). Acestea ar fi produse local, din materii prime disponibile în mare parte la nivel local, și s-ar încadra atât în securitatea energetică, cât și în reducerea dependenței de petrol și derivatele sale. Am discutat despre schemele de sprijin. Singura sursă de finanțare pe care o vedem în acest moment este Fondul de Modernizare. Ne angajăm activ și la nivel guvernamental pentru a poziționa nevoile Ministerului Energiei în cadrul următorului cadru financiar multianual 2027-2034, astfel încât să se poată stimula această reducere a consumului de combustibili fosili în transport. Pe lângă acestea, există, desigur, adoptarea vehiculelor electrice, dezvoltarea infrastructurii și alte măsuri complementare. Dacă mă uit, însă, la tabloul general, singura diferență reală, singurul impact real în ceea ce privește angajamentele ar fi decarbonizarea efectivă a flotei pe care o avem astăzi pe drumuri”, este de părere oficialul de la Energie.

În viziunea secretarului de stat, autoritățile trebuie să se așeze la masă și să contureze o strategie privind Captarea și Stocarea Carbonului (CCS), ‘care să țină cont și de aspectul temporal’.

”Câteva cuvinte și despre CCS… Înțelegem că există un proiect care a fost acceptat pentru finanțare prin Fondul pentru Inovare. L-am susținut. Susținem orice alt proiect care implică beneficiari din industriile greu de decarbonizat – o fabrică de ciment sau o companie din așa-numitele hard-to-abate industries (industrii greu de decarbonizat, n.r). Dar în momentul de față văd nevoia ca toate autoritățile să se așeze din nou la masă și să contureze un fel de strategie privind CCS, care să țină cont și de aspectul temporal. Ținta actuală pentru 2030 și îndrăznesc să spun că nu este realizabilă. Trebuie să ne uităm și să discutăm cu Comisia Europeană în ceea ce privește cota României de milioane de tone care trebuie stocate. Aș spune că offshore-ul este mai potrivit pentru CCS decât perspectiva onshore actuală, deoarece ne așteptăm la multe provocări legate de acceptarea publică și de infrastructură. Timpul necesar pentru dezvoltarea acestui tip de proiect este de cel puțin șase-șapte ani. În prezent avem un contract de finanțare, dar despre CCS vom vorbi, aș spune, peste șase-șapte, poate zece ani de acum înainte, deoarece sunt proiecte foarte complexe. Ceea ce poate face Ministerul Energiei pentru proiectul actual este să permită infrastructurii să funcționeze și să deservească transportul CO2‚‚ în orice formă, gaze sau lichid, și să pună în aplicare cadrul de reglementare necesar pentru a permite părților interesate să investească cu adevărat”, a explicat Sorin Elisei.