Hidroelectrica va fi listată la bursă, probabil, anul viitor, în acest moment proiectul de listare fiind în dezbatere publică, a anunţat ministrul Energiei, Toma Petcu, în cadrul conferinţei “Live business” organizată de către Economica.net, unde s-au dezbătut teme legate de marile investiţii din România. Pe de altă parte, ministrul a anunţat că Romgaz are bani de investiţii, iar că Israel Energia Corporation vrea să investească un miliard de euro la Mintia. Pentru a trece iarna cu bine, CE Hunedoara va trebui să importe huilă. În acelaşi timp, Iulian Iancu acuză “o conspiraţie” Gazprom – OMV, prin care gazele româneşti ar urma să se tranzacţioneze la Viena, iar necesarul intern al României va fi asigurat din gaze ruseşti.
„Cred că este o reuşită a Ministerului Energiei şi a Guvernului României readucerea în discuţie a listării la bursă a Hidroelectrica. Este un semnal pentru investitori şi pentru piaţa de capital din România că Guvernul este orientat spre transparenţă şi spre performanţă în relaţia cu companiile de stat”, a afirmat Petcu. Deocamdată, proiectul pentru listarea la bursă a Hidroelectrica este în dezbatere publică, a amintit el. „Astfel că vom vorbi despre listarea propriu-zisă probabil în 2018”, potrivit lui Petcu.
Ministrul a arătat că investiţiile în cadrul companiei continuă. „De exemplu, din estimările companiei, până la sfârşitul acestui an va fi scos la licitaţie contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, o investiţie de circa 80 de milioane de euro”, a mai spus Petcu.
La finele lunii septembrie, ministrul preciza că statul intenţionează să listeze la bursă 10% din Hidroelectrica, faţă de 15%, cum prevedea planul iniţial din 2014. „Am modificat procentul de la 15% la 10%, dăm o hotărâre de Guvern în acest sens. Suntem într-un ritm mai accelerat. Ne interesează această listare din două perspective. În primul rând, se pune pe piaţă această companie pentru a avea foarte clar indicii, nu doar bursieri, dar şi ceilalţi indici, în permanenţă să vedem cum evoluează compania din punct de vedere financiar şi pe piaţă”, a explicat Petcu. În al doilea rând, a adăugat ministrul, toţi banii din această listare rămân în companie.
„Ne dorim ca suma obţinută, din estimările noastre este destul de substanţială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei. Această companie a fost restructurată (…) printr-o, să spunem, o renunţare a unor investiţii în zona de mentenanţă, modernizare, retehnologizare. Aceşti trei parametri sunt foarte importanţi pentru că, la ora actuală, Hidroelectrica are o capacitate totală de producţie de 6.400 de MW şi, în realitate, nu poate să producă mai mult de 3.000 – 3.500. Înseamnă că restul de capacitate nefolosită trebuie retehnologizată, modernizată şi ea să înceapă să devină, să producă şi să aducă un plus de valoare companiei. Este primul nostru obiectiv”, a declarat ministrul Energiei.
Israelienii vor să investească un miliard de euro la Mintia
Statul român este în discuţii avansate cu cea mai mare companie de energie din Israel (Israel Electrica Corporation), pentru retehnologizarea şi conversia pe gaze a unor grupuri de producere a energiei de la termocentrala Mintia, proiectul fiind estimat la un miliard de euro, a mai spus Toma Petcu.
„Suntem pe cale să pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia, dar şi conversia unor grupuri pe gaz, împreună cu compania Israel Electrica Corporation. Suntem în discuţii avansate cu această companie, cea mai mare companie de energie din Israel”, a spus Petcu.
Ulterior, el a precizat jurnaliştilor că este vorba de un proiect în valoare de un miliard de euro. „În primăvară am fost contactaţi de Israel Electrica Corporation, care este a statului israelian, o companie de producţie, transport şi furnizare a energiei electrice, ce deţine 80% din piaţa din Israel. Au interesul să dezvolte în parteneriat cu noi, la centrala de la Mintia, o producţie mixtă cărbune şi gaz. Au făcut o analiză timp de şase luni asupra oportunităţii şi posibilităţii şi realizare a acestei investiţii”, a spus Petcu.
El a adăugat că, în urmă cu trei săptămâni, boardul acestei companii a luat decizia şi a transmis o scrisoare de angajament că au interesul să vină să investească împreună cu statul român în acest proiect.
„Suntem în faza în care realizăm un memorandum, care va fi aprobat în Guvern. Este un proiect care ne interesează, pentru că România este puţin dezechilibrată pe zona de producţie, 80% din producţie având-o în sud, iar în zona de nord – foarte puţină. Estimarea este de un miliard de euro, dar cifre concrete vom avea la finalul studiului. Discutăm despre patru grupuri a câte 100 de MW”, a mai spus Petcu.
Temocentralele Mintia şi Paroşeni, care funcţionează pe huilă, fac parte din Complexul Energetic Hunedoara. Totodată, în acest an va fi finalizată o instalaţie de desulfurare şi şlam dens pentru grupul 4 de la Paroşeni, în valoare de 65,4 milioane de lei. „Prin această investiţie, grupul 4 de la Paroşeni devine primul grup pe huilă din România conform cu noile valori-limită admise de Uniunea Europeană”, a continuat ministrul.
Potrivit acestuia, Complexul Energetic Hunedoara îşi va reduce în acest an pierderile cu 80%, ajungând la un minus de 169 de milioane de lei, după un rezultat negativ de 858 milioane de lei anul trecut.
Reprezentanţi ai Guvernului şi ai mediului de afaceri participă, în perioada 23 – 24 octombrie, la Palatul Parlamentului, la prima ediţie a conferinţei „Live Business”.
Stocurile de cărbune, completate şi din importurile asumate de CE Hunedoara
Stocurile de cărbune pentru perioada de iarnă vor fi completate atât din producţia internă, cât şi din contractele de import pe care şi le-au asumat cei de la Complexul Energetic (CE) Hunedoara (CEH), a mai spus Toma Petcu.
„România nu produce energie electrică doar pe cărbunele de la Hunedoara, ci şi de la Oltenia. La Oltenia avem o cantitate de două milioane de tone pe care ne-am asumat-o şi suntem undeva la 1,8 – 1,9 milioane ca şi stoc. Pe de altă parte, aşa cum spuneam, din cauza unei productivităţi mult mai scăzute în mină decât randamentul clasic, dar şi datorită faptului că, în perioada de vară, Complexul Energetic Hunedoara a avut perioade de producţie la capacitate maximă, similară cu cea din perioada de iarnă, şi faptul că a fost nevoită să furnizeze servicii de sistem în perioada de vară, consumurile de cărbune au fost, de cele mai multe ori, similare cu cele din perioada de iarnă. Ca urmare, Complexul Energetic Hunedoara, împreună cu Consiliul de Administraţie, a luat decizia, pentru a-şi asuma obligaţia stabilită prin Programul de iarnă, de asigurare a unui stoc de 180.000 de tone de cărbune, de a merge pe piaţa liberă ca să achiziţioneze printr-o licitaţie publică la un preţ de achiziţie cu aproape 40% mai mic decât ar fi fost costul de producţie din mină. Sunt convins că procedura este transparentă pe site-ul companiei şi pe toate mijloacele obligatorii de comunicare pe care le are la dispoziţie Complexul. Stocurile de cărbune vor fi completate din producţia internă şi din contractele de import pe care şi le-au asumat cei de la Complexul Energetic Hunedoara”, a afirmat Petcu.
Acesta a adăugat că, din totalul producţiei interne de cărbune, huila oscilează între 4.000 şi 5.000 de tone, însă mare parte din aceasta a fost consumată pe perioada de vară, în timpul producţiei.
Pe de altă parte, ministrul Energiei a susţinut că Strategia Energetică Naţională ar putea fi aprobată fie prin proiect de Ordonanţă, fie proiect de lege.
„Ne dorim foarte repede, prin modificarea Legii energiei, să putem să stabilim aprobarea prin proiect de Ordonanţă, pentru ca Strategia Energetică să fie operaţională, sau prin proiect de lege, care să treacă prin Guvern şi să fie înaintat către Parlament, pentru o mai largă dezbatere şi pentru a aduce toate îmbunătăţirile”, a spus Toma Petcu.
Programul energetic pentru iarna 2017-2018 va necesita o finanţare totală de 3,5 miliarde de lei, din care 3,1 miliarde de lei pentru combustibilul necesar producţiei de energie în perioada 15 noiembrie 2017 – 15 martie 2018 şi 412 milioane de lei pentru lucrările de reparaţii ale centralelor, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Energiei.
Romgaz are bani de investiţii
Ministrul Energiei, Toma Petcu, spune că Romgaz va avea bani pentru derularea investiţiilor şi că anul acesta va avea cel mai mare profit din istorie. Toma Petcu a anunţat că Romgaz are bani pentru derularea investiţiilor, chiar şi după aplicarea Ordonanţei 29, prin care statul ia 90% din profiturile companiilor de stat sub formă de dividende speciale.
Întrebat cum va continua Romgaz investiţiile de 1,2 miliarde de euro în condiţiile în care va trebui să renunţe la o mare parte din profit şi dacă va fi nevoită să se împrumute, Petcu spune că anul acesta compania va înregistra cel mai mare profit din ultimii ani. „Când am aprobat Ordonanța 29 în februarie, am stabilit atunci, de comun acord cu Guvernul și companiile, că nu vom aplica această ordonanță până spre sfârșitul anului, până nu facem o analiză a investițiilor companiilor. Din analiză reiese că aceste investiții nu vor fi afectate. Nici ale Romgaz, pentru că investiția de la Caragele, care însumează 1,2 miliarde de euro, se întinde pe încă doi ani și compania are rezerve suficiente pentru a desfășura investiția, iar la Iernut se parcurge pe o perioadă de trei ani. Compania are rezerve suficiente. Analizele îmi arată, și o să vedem la sfârșitul anului, că Romgaz va avea cel mai mare profit din ultimii ani și acest lucru îi permite să-și relaizeze planul de investiți”, a declarat Toma Petcu, ministrul Energiei.
Combinaţia Gazprom-OMV vrea să mute pe bursa de la Viena tranzacţiile cu gaze din România
Bursa de la Viena (Central European Gas Hub – CEGH) a transmis autorităţilor din România două scrisori, prin care îşi exprimă interesul de a fi platforma de tranzacţionare a gazelor româneşti, situaţie care i-ar avantaja pe cei de la Gazprom şi OMV, a declarat Iulian Iancu (PSD), preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, prezent la conferinţa “Live Business”.
El a făcut această declaraţie în contextul în care Comisia de industrii a adus mai multe amendamente la OUG 64/2016 privind modificarea legii gazelor, potrivit cărora 70% din gazele româneşti trebuie tranzacţionate obligatoriu pe bursa OPCOM, ceea ce a nemulţumit Bursa Română de Mărfuri (BRM), care, de asemenea, deţine o licenţă de tranzacţionare angro a gazelor.
„Când ai indicatori de preţ: când ai mai mulţi concurenţi pe o piaţă sau când ai mai multe pieţe? Indicatori corecţi de preţ ai când ai mai mulţi concurenţi în piaţă, nu mai multe pieţe. Când îţi segmentezi de unul singur piaţa în mai multe platforme, atunci nu o să mai ai indicatori de preţ şi nici consumatorul nu o să fie deloc avantajat”, a susţinut Iancu.
În opinia deputatului PSD, în spatele nemulţumirilor declanşate de BRM se află, de fapt, OMV şi Gazprom, care vor să mute la Viena tranzacţiile cu gaze româneşti, astfel încât Gazprom să aducă în România o cantitate mai mare de gaze ruseşti.
„Eu trebuie să pun anumite criterii pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor să fie platforme de tranzacţionare a gazelor. Dacă pun aceste criterii, sunteţi siguri că Gazprom nu îndeplineşte aceste criterii în secunda doi şi vine cu o societate din Viena şi în acel moment tranzacţiile din România vor fi făcute pe platforma ruşilor!? Atunci cine e avantajat? Este o mare capcană. Bursa (BRM – n.r.) ne este introdusă în faţă, pentru că, din spate, noi avem deja două solicitări ale Bursei din Viena să fie ei cei care tranzacţionează. Şi atunci o să vedeţi combinaţia Gazprom – OMV cum face tranzacţia gazelor la Viena, pentru că eu nu pot să impun producătorului “fă neapărat pe OPCOM sau pe Bursa Română”. El face pe ce piaţă vrea şi o va face pe cea din Viena. De ce ne-au scris? De ce ei au o singură bursă, impusă prin lege, şi vor neapărat să nu fie şi la noi?”, s-a întrebat Iancu.
El a mai spus că licenţa deţinută în prezent de BRM este discriminatorie faţă de OPCOM, care este obligat să fie transparent şi să respecte anumite reguli, iar responsabil de această situaţie este reglementatorul pieţei, adică ANRE.
Iancu a mai spus că, dacă gazele din Marea Neagră vor fi exportate, în loc să fie vândute pe bursa din România, va fi lovită securitatea naţională a României, iar consumatorul român va fi discriminat, în timp ce România va fi apoi nevoită să importe mai mult gaz de la Gazprom.
„Cine câştigă dacă eu scot din ţară 50% din gazele României, unde mă duc să mă adresez? La Gazprom. Iată cum este întoarsă ecuaţia. Avem pe masă obligaţia de a fi transparenţi, la care ţinem foarte mult. Înţelegem că este nevoie de un contract şi de investiţii foarte mari, dar haideţi să găsim soluţia prin care aceste contracte să fie transparente”, a mai arătat Iancu.
Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, condusă de Iulian Iancu, a aprobat, la începutul lunii octombrie, OUG 64/2016, cu amendamentele ca 70% din producţia de gaze să fie vândută pe bursa OPCOM. În urmă cu o săptămână, Plenul Parlamentului a reîntors raportul la comisie, pentru a doua oară.
Comisarul european pentru Energiei, Miguel Canete, a transmis o scrisoare autorităţilor române, prin care arată că oficialii de la Bruxelles nu sunt de acord cu aceste amendamente. În replică, Iancu a afirmat că, în opinia sa, scrisoarea transmisă de comisar se referă la altceva.
Tot săptămâna trecută, Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, a scris pe Facebook că amendamentele aduse de Comisia de industrii avantajează Gazprom şi din acest motiv nu au fost acceptate de Comisia Europeană.
Hidroelectrica nu a beneficiat de preţurile mari la energie
Hidroelectrica nu a beneficiat de preţurile mari din această vară de pe piaţa spot (PZU) a bursei de energie, întrucât a vândut pe această platformă doar 3-4% din producţie, iar o mare parte din contracte sunt încheiate pe termen lung, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, în cadrul conferinţei organizată de Economica.net.
„Din punctul de vedere al Hidroelectrica, ştiu că s-a vorbit foarte mult şi s-au făcut multe speculaţii, dar vreau să vă spun că, din punctul de vedere al preţului mediu pe care Hidroelectrica l-a avut în toate aceste luni de criză, este cu mult sub ceea ce aţi văzut pe pieţele de energie. Pentru că noi contractăm cu mult timp înainte. Avem o strategie de contractare care nu ne permite să riscăm pe vârfuri punctuale, cum a fost astă vară sau astă iarnă, astfel încât ceea ce înseamnă preţul în PZU la care toată lumea s-a raportat – şi ar trebui să ne uităm şi la celelalte pieţe, pentru că este greşit a crede că PZU reprezintă preţul real al energiei electrice – veţi vedea că lucrurile sunt cu totul altfel. La ora actuală, Hidroelectrica vinde energie şi pentru 2019”, a afirmat Badea.
El a precizat că şi-ar dori ca marii consumatori de energie şi furnizorii de ultimă instanţă să răspundă la licitaţiile pentru energie cu livrare în 2018 şi 2019.
„Nu întotdeauna se întâmplă acest lucru. Dacă energia pe care Hidroelectrica o produce şi o vinde este cumpărată în avans de un trader, evident că a doua oară noi nu mai putem vinde această energie şi cei care au cea mai mare nevoie într-un anumit moment vor fi obligaţi să se ducă pe alte pieţe şi vor cumpăra de la acel trader cu un factor de multiplicare care s-a văzut cel puţin în vara asta pe PZU”, a arătat şeful Hidroelectrica.
Badea a adăugat că Hidroelectrica a vândut pe PZU doar 3-4% din producţie lunar în această perioadă.
„Piaţa ne spune în acest moment că este nevoie de noi capacităţi de producţie. Este evident că, din punct de vedere meteorologic, dacă anumiţi factori se întâmplă deodată (şi am avut astfel de situaţii, hidraulicitate scăzută, probabil probleme la un grup, dacă nu bate nici vântul şi sunt şi temperaturi extreme) avem probleme tehnice. Nu pentru că nu am avea capacităţi, cel puţin teoretic, pe hârtie, ci pentru că nu poţi să le utilizezi pe toate în acelaşi timp. Fiecare are nevoie de câte o resursă”, a completat oficialul Hidroelectrica.
El a adugat că „Hidroelectrica degeaba are această putere instalată, dacă nu este apă. În cazul eolienelor, dacă nu bate vântul, ne uităm la ele şi tot aşa”.
Retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă – prioritatea zero a Nuclearelectrica
Prioritatea zero, pe lângă conturarea proiectului Unităţilor 3 şi 4, este retehnologizarea Unităţii 1, un proiect cu un sens economic foarte bine fundamentat, a declarat, la rândul său, Cozmin Ghiţă, manager general Nuclearalectrica.
„Nuclearelectrica este, în prezent, producătorul român de energie care pregăteşte cele mai mari proiecte de investiţii, în retehnologizarea Unităţii 1, pentru care am primit aprobarea pentru demararea primei faze şi organizarea internă în vederea planificării şi executării în condiţii de securitate nucleară la standardele internaţionale cele mai mari, la care România a performat până acum. De asemenea, avem conturarea Unităţilor 3 şi 4, un proiect cu impact pentru sistemul energetic. România a susţinut şi a funcţionat printr-un mix energetic echilibrat şi este ţara care a reuşit să îndeplinească cel mai repede gradul de decarbonizare asumat prin ţinta “20-20-20”. Proiectul privind dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 are nevoie de un mecanism de suport. Salut iniţiativa Ministerului Energiei de a lansa o cerere de ofertă pentru a realiza un studiu cu un astfel de mecanism. Pentru a realiza investiţiile la Unităţile 3 şi 4 trebuie să luăm în calcul faptul că cea mai importantă resursă pe care noi o avem la dispoziţie este resursa umană. Prioritatea noastră zero, pe lângă conturarea proiectului 3 şi 4, este tehnologizarea Unităţii 1. Din punctul nostru de vedere, acest proiect care are un sens economic foarte bine fundamentat şi susţinem în continuare partea noastră de contribuţie la Sistemul Energetic din România cu acei 1.400 de MW”, a afirmat Ghiţă.
Reprezentantul Nuclearelectrica a subliniat, totodată, că „în contextul noului pachet legislativ european privind decarbonizarea industriei energetice, dar şi în contextul prevederilor OECD, energia nucleară şi investiţiile în această zonă reprezintă o soluţie sigură pentru a asigura producţia constantă în sistemul energetic”. „De aceea, piaţa la nivel european nu a reuşit să reliefeze avantajul unei energii curate, care au predictibilitate în producţie”, a menţionat Cozmin Ghiţă.
Potrivit Nuclearelectrica, Centrala nuclearoelectrică Cernavodă asigură funcţionarea în siguranţă a Unităţilor nucleare 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României.
CNE Cernavodă utilizează tehnologia canadiană CANDU 6 (Canadian Deuterium Uranium) folosind uraniul natural ca şi combustibil şi apă grea ca moderator şi agent de răcire.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost pusă în operare comercială la data de 2 decembrie 1996, iar Unitatea 2 la data de 28 septembrie 2007.
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), România, prin cele două unităţi în operare de la CNE Cernavodă, ocupă primul loc dintr-un total de 454 unităţi nucleare din 30 de ţări, cu un factor de capacitate mediat pe ultimii trei ani de 94%, şi primul loc dintr-un total de 566 unităţi nucleare din 32 de ţări, cu un factor de capacitate de la punerea în funcţiune până la sfârşitul anului 2016 de 91,9%.
