Hidroelectrica pe bursă la mijlocul anului viitor

Listarea la bursă a Hidroelectrica ar putea fi realizată la mijlocul anului viitor, după ce va fi stabilită situaţia celor 17 proiecte de investiţii demarate înainte de 1989 şi nefinalizate, a anunţat Ovidiu Agliceru (foto), preşedintele Directoratului producătorului de energie, în cadrul conferinţei „Energia în priză”, organizată de către cotidianul Bursa. Pe de altă parte, acesta a declarat că nu ar fi de acord cu o majorare a capitalului social al Hidroserv, întrucât îi este teamă că banii nu vor fi recuperaţi de către acţionar, compania Hidroelectrica. De asemenea, el crede că Hidroserv ar putea funcţiona mult mai bine cu un personal de 500 – 550 angajaţi, faţă de aproape 1500 în prezent şi 2600 la înfiinţare, în anul 2013.

„Raportat la programul existent, preconizarea listării Hidroelectrica este undeva la jumătatea anului viitor; acesta este momentul la care trebuie să ne raportăm. Nu trebuie să ne îmbătăm să spunem că anul acesta se va face listarea”, a spus Agliceru.

El a susţinut că listarea poate fi posibilă doar după ce se vor realiza studii privind situaţia celor 17 lucrări de investiţii începute înainte de 1989, respectiv dacă acestea vor mai fi finalizate sau nu.

Pe de altă parte, Agliceru a arătat că, după ieşirea din insolvenţă, în iunie 2016, Hidroelectrica a avut câteva sute de controale din partea autorităţilor statului, care au constatat o reală îmbunătăţire faţă de situaţia anterioară insolvenţe.

Referitor la situaţia Hidroserv, companie deţinută 100% de către Hidroelectrica, Agliceru a arătat că aceasta a moştenit datorii de 100 de milioane de lei în 2013, când a fost înfiinţată prin fuziunea celor opt filiale.

„Din 2013 până în prezent, de la 2.600 de angajaţi, au rămas 1.500 în Hidroserv, iar contractul colectiv de muncă a fost modificat, iar numărul salariilor compensatorii a scăzut la şase, faţă de 2013, când numărul acestora era 48”, a mai spus Agliceru. El a precizat că Hidroelectrica a luat decizia de a realiza un control al situaţiei Hidroserv, despre care se discută posibilitatea de a intra în insolvenţă.

„Acest control nu este finalizat, dar nu am fost lipsiţi de surprize. Surprizele apar pe zi ce trece. Ce se va întâmpla dacă, aşa cum se zvoneşte, Hidroserv va intra în insolvenţă? Ce înseamnă insolvenţa pentru Hidroserv? Orice administrator judiciar vine, nu va trebui să aducă venituri, pentru că ele sunt asigurate de existenţa contractului de mentenanţă cu Hidroelectrica, intrat în vigoare la începutul acestui an, semnat pe patru ani şi care are o valoare de 500 de milioane de lei, începând de azi”, a continuat Agliceru. Acesta a precizat că, din cei 1.600 de angajaţi ai Hidroserv, numai 500 – 550 lucrează pentru Hidroelectrica, lăsând să se înţeleagă că, în cadrul procedurii de insolvenţă, ar trebui continuată restructurarea personalului companiei.

De remarcat, în prezent, Hidroserv are aproximativ 1.450 angajaţi, de la 2.600, câţi erau la momentul înfiinţării companiei, în anul 2013. Reamintim, Hidroserv SA a fost înfiinţată în 2013, când Hidroelectrica era în insolvenţă, în urma fuziunii celor opt filiale Hidroserv de mentenanţă şi întreţinere în sistemul hidroenergetic: Bistriţa, Cluj, Curtea de Argeş, Haţeg, Porţile de Fier, Râmnicu Vâlcea, Sebeş şi Slatina. La înfiinţare, noua companie a preluat atât activul, cât şi pasivul celor 8 sucursale, printre altele şi datorii de aproximativ 64 milioane lei.

Din Consiliul de Administraţie al Hidroserv SA fac parte Marian Sandu (şef Serviciu Urmărire recepţie lucrări mentenanţă la Hidroelectrica SA), preşedinte, Alexandra Cătălina Nedelcu (director de cabinet al lui Cristian Buşu, secretar de stat în Ministerul Energiei), Ionelia Şuteu (şef Serviciu Analiză şi suport producţie la Hidroelectrica SA) şi Bogdan Dumitrache (secretar general al Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – ANSVSA). În locul Dianei Maria Bucur (conferenţiar universitar la Universitatea Politehnica Bucureşti), care şi-a dat demisia din CA al Hidroserv, a fost numit Ion Moncea (avocat colaborator la SCP Borza şi Asociaţii).

Casa de insolvenţă Euro Insol, controlată de Remus Borza, ar fi propusă administrator judiciar al Hidroserv, după ce, în perioada 2012 – 2016 a administrat şi Hidroelectrica, în perioada de reorganizare.

Tarniţa, nefezabilă din 2006. Oare?

Ministerul Energiei a fost anunţat încă din 2006 că proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti nu este fezabil, a mai spus Ovidiu Agliceru.

„În anul 2006 a fost făcut un studiu de fezabilitate de către un consorţiu din Marea Britanie, iar concluziile respectivului studiu au fost că nu este fezabil proiectul Tarniţa. Acest lucru a fost constatat apoi şi în timpul insolvenţei (Hidroelectrica – n.r.)”, a spus Agliceru. El a susţinut că Hidroelectrica a anunţat Ministerul Economiei de la acea dată, care se ocupa de domeniul energetic, cu privire la rezultatele acestui studiu.

Ovidiu Agliceru nu spus nimic, însă, despre faptul că hidrocentrala Tarniţa avea scopul de a echilibra nu numai sistemul energetic românesc, ci şi pe cele din regiune, ziua fiind producător de energie, iar noaptea funcţionând ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare. În anul 2007 (şi nu în 2006!), consultantul IPA/Verbund (Austria)/Poyry (Finlanda) a realizat un studiu de fezabilitate în cadrul programului SEEREM al Băncii Mondiale din 2005, finanţat de BIRD, care lăsa să se înţeleagă că proiectul Tarniţa nu este unul fezabil. Verbund, cea mai mare companie energetică din Austria, deţine, la rândul său, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj şi asigură servicii de sistem în regiune. O hidrocentrală de tipul celei de la Tarniţa ar fi însemnat concurenţă pentru Verbund şi, evident, ar fi dus la scăderea încasărilor companiei austriece. Cum a ajuns Verbund să realizeze studiul pentru Tarniţa, este greu de înţeles şi în prezent!

De altfel, primele analize au fost făcute în perioada 1975-1985, când ISPH s-a implicat în elaborarea studiilor de amplasament şi studiilor de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în România. În 1994, ISPH a elaborat Studiul de Fezabilitate pentru CHEAP Tarnița –Lăpuşteşti. În 1999-2000, institutul de specialitate Electric Power Development Co. (EPDC) Japonia, a realizat, în baza unui grant acordat de guvernul japonez, un nou studiu. În anul 2008, ISPH a actualizat studiul de fezabilitate, conform prevederilor HG 28/2008 (privind conţinutul studiilor de fezabilitate pentru proiecte finanţate din fonduri publice). În cursul anului 2014, ISPH a actualizat Studiul de Fezabilitate pe care îl elaborase în anul 2008.

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat, cu câteva zile în urmă, că va fi elaborat un studiu privind înlocuirea hidrocentralei Tarniţa, cu o putere instalată de 1.000 MW, cu mai multe hidrocentrale de acleaşi tip (cu acumulare prin pompaj), dar cu puteti instalate de 50 – 100 – 150 MW.

De remarcat, deşi se tot vorbeşte despre proiectul HidroTarniţa, niciun reprezentant al companiei de proiect nu a ieşit cu declaraţii în presă de aproape un an.

Ovidiu Agliceru a fost întrebat care este poziţia Hidroelectrica privind intenţia Ministerului Energiei de a renunţa la proiectul Tarniţa în favoarea unor acestor centrale mai mici.

Oficialul producătorului de energie a amintit că, anii trecuţi, s-a încercat un experiment, respectiv retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior, astfel încât acestea să poată funcţiona şi în sistem reversibil, adică ziua să producă energie, iar noapte să funcţioneze ca un consumator, pompând apa înapoi în lacul de acumulare. Rezultatul a fost generarea unei energii extrem de scumpe, din cauza costurilor mari cu utilizarea apei.

„Am constatat că preţul apei pentru uzinare era foarte mare. Noi plăteam aceeaşi apă de câte ori o foloseam, de câte ori trecea prin turbinele celor patru centrale de pe Olt. Mai mult, ni s-a spus că ar trebui să plătim şi pentru apa pe care o pompăm”, a spus Agliceru.

Reprezentantul ISPH, prezent la conferinţa Bursa, l-a contrazis pe Ovidiu Agliceru. „Exemplul hidrocentralelor de pe Olt nu este unul bun în ceea ce priveşte o hidrocentrală cu pompaj. Ceea ce se numeşte reversibil erau, de fapt, nişte pompe care aduceau apa din Dunăre, pentru irigaţii”, a spus reprezentantul ISPH.

De altfel, şi fostul administrator special al Hidroelectrica, Gabriel Dumitraşcu, l-a contrazis pe Ovidiu Agliceru, acuzându-l pe acesta că a venit cu date incorecte legate de Hidroserv.