Acasă Analize Havrileţ (ANRE): Comisia Europeană nu este de acord ca 70% din gaze să fie tranzacţionate pe bursă

Havrileţ (ANRE): Comisia Europeană nu este de acord ca 70% din gaze să fie tranzacţionate pe bursă

de M G

Comisia Europeană a transmis autorităţilor române o scrisoare în care avertizează că se poate trece la o nouă etapă în procedura de infringement declanşată împotriva României pentru blocarea exporturilor de gaze, dacă Parlamentul aprobă obligaţia ca 70% din gaze să fie tranzacţionate pe bursă, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă a activităţii ANRE. Focus-Energetic.ro prezintă scrisoarea transmisă de Miguel Arias Cańete, comisarul european pentru Energie şi Combaterea schimbărilor climatice, către preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, ministrului Energiei, Toma Petcu, şi preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, Iulian Iancu (vezi – Scrisoarea comisarului Canete, într-o traducere neautorizată).

Reamintim, pe 4 octombrie, Comisia de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor a avizat pozitiv legea de aprobare a OUG 64/2016, iar unul dintre amendamentele votate instituie obligaţia ca 70% din gaze să fie tranzacţionate pe bursa OPCOM.

„Există o scrisoare, ne-a fost prezentată neoficial de operatorul de transport, care avea o relaţie directă cu comisarul, în care se precizează că anumite elemente din Ordonanţa 64 aprobate în şedinţa comisiei din 4 octombrie ar contraveni unor obligaţii potrivit cărora statele membre trebuie să participe la piaţa comună internă prin facilitarea demersurilor de tranzacţii transfrontaliere. Stabilirea unui coeficient cert, mare, consideră dânşii, adică 70% pentru tranzacţionarea obligatorie, ar duce la imposibilitatea tranzacţionării transfrontaliere, deci, practic, împiedică exportul”, a precizat Havrileţ, răspunzând la întrebarea deputatului PNL Lucian Bode. El a amintit că Executivul european a declanşat deja procedura de infringement împotriva României pe această temă.

„România are deja o cauză la Curtea Europeană de Justiţie privitoare la acest lucru, iar în această scrisoare se menţionează faptul că, în cazul în care România nu trece la o altă soluţie – pentru că dezvoltarea pieţei gazelor este foarte importantă şi există o propunere, respectiv utilizarea punctului virtual de tranzacţionare pentru titluri de transfer, care ar fi o soluţie mai bună decât stabilirea unui procent, care, până la urmă, este un procedeu oarecum în afara experienţei – această scrisoare atrage atenţia că se poate trece la următorul pas cu privire la acţiunea de infringement”, a susţinut preşedintele ANRE.

În cadrul audierilor, Havrileţ a mai fost întrebat de Lucian Bode de ce crede că, după patru ani în care Parlamentul a aprobat şi a lăudat rapoartele de activitate ale ANRE, în acest an raportul a fost respins. Havrileţ a arătat că momentul care a declanşat disensiuni între reglementator şi parlamentari a fost 1 aprilie 2017, când piaţa gazelor a fost complet liberalizată, iar o altă cauză care a stârnit nemulţumiri din partea Legislativului a fost faptul că ANRE nu a fost de acord cu anumite elemente din OUG 64/2016.

„Acesta este primul an când ANRE nu mai fixează preţurile de achiziţie a gazelor, ci doar verifică dacă costurile de achiziţie a gazelor sunt în concordanţă cu preţul din piaţă, adică au fost făcute la preţuri medii ponderate”, a arătat oficialul ANRE.

Potrivit acestuia, dacă preţul de achiziţie a gazelor era de 60 de lei/MWh înainte de 1 aprilie (momentul liberalizării), acesta a crescut la 67 de lei în timpul verii şi la 71-72 de lei pe MWh pentru gazele cu livrare la iarnă. Havrileţ a arătat că, dacă nu ar fi avut loc liberalizarea, preţurile ar fi crescut şi mai mult: „Dacă piaţa nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul (n.r. – de liberalizare, convenit de Guvern în anul 2012 cu finanţatorii internaţionali FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană) arăta că preţul ar fi trebuit să fie acum 78 de lei pe MWh”.

“Aceasta a dus la o creştere de preţ pentru consumatorul final de 4-6% la nivelul anului gazier 2017-2018”, a mai spus Havrileţ.

La finele lunii septembrie, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a declarat că preţul final al gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui să crească cu 6% în trimestrul al patrulea al anului, ca urmare a condiţiilor din piaţă. Ulterior, Havrileţ a precizat că decizia va fi luată spre finalul lunii octombrie, urmând ca scumpirea să intre în vigoare de la 1 noiembrie. Între timp, asistăm la un status quo în privinţa preţului la gazele naturale.

Punctul Virtual de Tranzacţionare pare definit

De remarcat, potrivit Raportului suplimentar asupra proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012, o bună parte dintre modificările la OUG 64/2016 se referă exact la Punctul Virtual de Tranzacţionare (PVT), cerut de comisarul Canete. Astfel, PVT este “un punct abstract, unic la nivel național, în care gazele naturale pot fi comercializate de participanții de pe piața gazelor naturale, după intrarea acestora în SNT (n.r. – sistemul naţional de transport) şi înainte de ieşirea acestora din SNT; PVT permite efectuarea transferurilor bilaterale privind proprietatea gazelor naturale în mod independent de localizarea acestora în SNT. Astfel, toate cantităţile de gaze naturale care intră în SNT pe baza rezervării prealabile a capacităţii la punctele de intrare în SNT se consideră că sunt vehiculate conceptual spre PVT şi toate cantităţile de gaze naturale care sunt preluate din SNT pe baza rezervării prealabile a capacităţii la punctele de ieşire din SNT se consideră că sunt vehiculate conceptual din PVT; operatorul de transport și de sistem al gazelor naturale (n.r. – Transgaz), în calitate de operator al PVT oferă în punctul virtual de tranzacționare, participanților de pe piața gazelor naturale, serviciul de transfer de titlu în scopul înregistrării tranzacţiilor efectuate pentru cantităţile de gaze naturale prezente în SNT“. În textul noului act normativ sunt foarte multe referiri şi precizări în ceea ce priveşte Punctul Virtual de Tranzacţionare, începând de la “Reguli de acces în sistemul intrare ieșire cu utilizarea PVT“ şi până la “Obligațiile operatorului PVT“.

Astfel, pare îndeplinită cerinţa comisarului Canete, de “a executa transferuri de titluri pentru gaze naturale destinate consumului românesc sau gaze tranzacţionate întâi în România (deşi consumate în cele din urmă pe pieţe din afara României) exclusiv la Punctul Virtual de Tranzacţionare) din România“.

De remarcat este că producătorii nu sunt deloc fericiţi cu modificările la OUG 64/2016. În plus, mulţi analişti consideră că aceste modificări vor avea efecte negative în special asupra dezvoltării zăcămintelor din Marea Neagră, ceea ce va pune sub semnul întrebării nu numai producţia off shore, ci şi siguranţa în aprovizionarea cu gaze naturale a României, ce va fi “văduvită“ de cantităţile de gaze din aceste perimetre şi va fi obligată să-şi asigure întreg necesarul intern prin importuri de la concernul rus Gazprom. Mai mult, nici gazoductul BRUA nu prea îşi mai are rostul, în lipsa gazelor din Marea Neagră!

Cert este că va fi interesant de urmărit, în continuare, cum vor decurge “ostilităţile“! Primele modificări la OUG 64/2016 au fost retrimise spre dezbatere în comisii de către Plenul Camerei Deputaţilor (cameră decizională). Această a doua formă a modificărilor nu a mai trecut pe la Comisiile de Transporturi, Juridică şi de Buget. Ceea ce ar putea determina Plenul Camerei Deputaţilor să retransmită modificările, din nou, la Comisii. Iar noile dezbateri ar putea aduce noi modificări la OUG 64/2016!

De remarcat, la finalul dezbaterilor la OUG 64/2016, deputatul PNL Virgil Popescu, vicepreşedinte al Comisiei de Industrii, a declarat că partidul pe care îl reprezintă va cere retrimiterea proiectului în comisii, pe considerentul că prevederile acestuia sunt absurde.

din aceeasi categorie