Rodin Traicu
România va avea o hartă a radonului, una dintre principalele componente ale fondului natural de radiaţii, a anunţat Rodin Traicu, preşedintele Comisiei Naţionale de Control a Activităţilor Nucleare (CNCAN). Demnitarul a atras atenţia că, în mod normal, radonul nu prezintă risc, ci doar atunci când se acumulează în spaţii închise, motiv pentru care normativele în construcţii vor fi modificate astfel încât acest lucru să fie înlăturat. Radonul este un gaz radioactiv inodor și incolor, care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ şi care se găseşte în sol, roci și apă.
„Luna aceasta vom finaliza cadrul legislativ pentru implementarea Directivei 2013/59 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante”, a declarat, marţi, preşedintele CNCAN, Rodin Traicu. Mai exact, este vorba de radon, element ce se află peste tot în mediu. Oficialul a precizat că directiva a fost adoptată în legislaţia internă, dar mai sunt necesare alte 10 acte normative pentru aplicarea directivei, proiectele acestora fiind în stadiu avansat de avizare interministerială. Directiva a avut ca scop crearea unui cadru unitar la nivel comunitar, având în vedere că, de exemplu, România avea legislaţie specifică încă din anul 1982. Preocuparea internaţională a venit în contextul în care radonul, în concentraţii mari şi de durată, poate duce la cancer bronhopulmonar.
„Radonul este prezent în mod natural peste tot. Noi trăim dintotdeauna într-un mediu cu radiaţii. Interesul pentru radon a crescut odată cu concentraţia clădirilor. Radonul poate ajunge la concetraţii mari în spaţii închise, precum pivniţele şi parcările subterane. Măsurile de prevenţie sunt foarte simple şi deloc costisitoare. Mai exact, trebuie asigurată ventilarea acelor spaţii, care se poate face cu recuperare de căldură”, a spus Traicu.
În România, nivelul maxim de radiaţii al fondului natural este de 300 becquerel/mc. „La nivel naţional, media de radiaţii este de 145 bq/mc, iar în Bucureşti ajunge la 202 bq/mc”, a şedul CNCAN, care a precizat că există şi câteva locuri în ţară unde acest nivel depăşeşte nivelul natural. Este vorba de zonele unde se află zăcăminte cu minereuri radiocative.
Materiale de construcţii cu potenţial
Pe lângă concentrarea clădirilor în zonele urbane, şi noile materiale de construcţii contribuie la acumularea de radon, pentru că sunt folosite materii prime rezultate din arderea unor materiale care cuprind acest element radiocativ în mod natural, care, astfel, se concentrează. Şeful CNCAN a dat exemplu producerea de cărămizi, cele moderne, cu găuri, sau rigipsul. Aceste materiale de construcţii au în componenţă produse rezultate din arderea altor materii prime, care cuprind, la rândul lor, radon.
„Mai nou, de exemplu, geamurile termopan nu se fac perfect etanşe, ci se aplică soluţii care să asigure transferul aerului. În aceste mod simplu, se face şi ventilarea spaţiilor, înlăturându – se şi posibilitatea de concentrare a radonului. De aceea este nevoie de modificarea normativelor din construcţii”, a spus Traicu.
Cât priveşte materialele de construcţii, preşedintele CNCAN a declarat că producătorii din domeniu iau măsurile necesare pentru limitarea concentraţiilor de radon prin politica de calitate pe care o duc. „În prezent, firmele de profil nu produc numai pentru pieţe locale, motiv pentru care au nevoie de certificări recunoscute. Iar aceste certificări iau în calcul şi radonul”, a mai spus Traicu.
Preşedintele CNCAN a declarat că harta radonului va fi publică, care va folosi la stabilirea politicilor privind sănătatea publică şi construcţiile.
