Autoritățile vor modifica structura sortimentală a stocului de urgență de produse petroliere. Nivelul stocurilor de urgență, pentru o pondere minimă de o treime produse petroliere, care trebuie constituit în anul 2014 este de 1.310.687 tone țiței și produse petroliere, potrivit unui proiect de hotărâre publicat în dezbatere pe site-ul Departamentului pentru Energie. Nivelul maxim de țiței (reprezintă 2/3 din totalul stocului de urgență) este de 937.445 tone; benzină: 79.600 tone; motorină: 277.796 tone; kerosen: 6.313 tone; păcură: 9.532 tone.
”Prin prezentul act normativ se propune modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.478/2014 privind stabilirea nivelului stocurilor minime şi aprobarea modului de transpunere a obligaţiilor de constituire şi menţinere a stocurilor de urgenţă pentru ţiţei şi/sau produse petroliere pe operatori economici în anul 2014, în sensul în care: se va recalcula nivelul stocurilor de urgență care trebuie constituit în anul 2014; se va recalcula structura sortimentală a stocurilor de urgență aferentă nivelului stocurilor de urgență recalculat, pentru o pondere minimă de o treime produse petroliere; defalcarea nivelului și a structurii sortimentale a stocurilor de urgență aferent produsului păcură”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Calculul nivelului stocului de urgență (pentru 61 de zile de consum), aferent anului 2013, exprimat în tone echivalent petrol (tep) se face după formula: stoc de urgență calculat = (consum intern) / 365 x 61.
O altă modificare adusă este la calculul structurii sortimentale, care se calculează pe baza ponderii fiecărui produs petrolier în suma livrărilor interne brute observate. De exemplu, pentru benzină, stocul minim de urgenţă benzină va fi după: (livrare internă brută observată de benzină x 1,2 / consum intern) x stoc minim de urgenţă de produse petroliere. La fel și la motorină, kerosen și păcură.
Va fi totodată modificat și calculul ponderii unui operator economic în consumul intern, aferent fiecărui produs petrolier, precum și obligația de stocare. Calculul ponderii unui operator economic în consumul intern, aferent fiecărui produs petrolier, se va face astfel: pentru benzină: (livrare internă brută totală de benzină / livrările interne brute observate de benzină, realizate de operatorii economici cu obligaţie de constituire stocuri de urgenţă) x (livrare internă brută observată de benzină a operatorului economic / livrare internă brută totală de benzină).
Autoritățile trebuie să asigure din timp în fiecare an aceste stocuri pentru situații de urgență, pentru a putea asigura combustibilul necesar populației și industriei. O astfel de situație ar fi dacă, de exemplu, Rusia ar opri livrările de gaze către România. Importurile de gaze ruseşti sunt acum cu circa 27% mai mici faţă de nominalizările transmise de transportatorul de gaze Transgaz Mediaş, controlat de stat. Beneficiarii gazelor ruseşti sunt companiile Imex, Conef şi WIEE.
Importul actual de gaze ruseşti este la un nivel nesemnificativ, de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi, reprezentând consumul zilnic al unui oraş ca Botoşani sau Satu Mare ori consumul centralei termoelectrice Timişoara. Consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi pe zi, iar producţia internă de gaze naturale este de 31 milioane metri cubi pe zi.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma, în prima parte a lunii septembrie, că populaţia nu va avea de suferit la iarnă din cauza reducerii volumelor de gaze importate din Rusia. Însă potrivit rezultatelor unui test de stres efectuat de Comisia Europeană, necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni.
Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.
De asemenea, raportul cuprinde recomandările Comisiei pentru cele mai vulnerabile state.
„Raportul arată că facem tot posibilul pentru a fi pregătiţi şi că nu aşteptăm (declanşarea unei crize, n.r.). Deţinem, în premieră, un tablou complet în privinţa riscurilor şi a soluţiilor posibile”, a declarat vicepreşedintele CE pentru Energie Günther H. Oettinger.
Dintre ţările din Europa de Sud-Est, Bulgaria, România şi Ungaria ar fi cele mai afectate de o întrerupere în livrările de gaze ruseşti, se arată în raport.
Astfel, necesarul de gaze naturale în România ar creşte în februarie în medie cu 37% în varianta în care guvernul nu întrerupe colaborarea cu ţările vecine, iar temperaturile sunt cele obşnuite pentru luna februarie. În lipsa colaborării cu alte state, necesarul de gaze în România ar fi de 42% în cazul unui februarie nu prea friguros.
