Vânzările globale de automobile electrice înregistrează o dinamică puternică, însă guvernele trebuie să facă mai mult pentru a încuraja dezvoltarea lor, fiind necesare acţiuni în domeniul staţiilor de încărcare şi interzicerea vehiculelor care funcţionează pe bază de combustibili fosili, susține Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), transmite Reuters, preluat de Agerpres. Pe de altă parte, un studiu Deloitte arată că pandemia a amânat doar parțial planurile de achiziție a unui autovehicul nou și a scăzut temporar interesul pentru mașinile electrice.
În timp ce pandemia de COVID-19 a condus la scăderea vânzărilor globale de automobile, cu 16% în 2020, cele de automobile electrice au crescut cu 41%, până la trei milioane de vehicule. Potrivit IEA în primul trimestru al acestui an, vânzările de vehicule electrice au explodat cu 140%, până la 1,1 milioane vehicule, cu creşteri solide în China, Europa şi SUA.
„Nu vedem niciun semn de încetinire pe piaţa globală a autovehiculelor electrice”, spune Timur Gul, directorul diviziei de tehnologiei energetică de la IEA.
Cu toate acestea, un studiu publicat săptămâna trecută de Munich Mobility Show scoate în evidenţă existenţa unor diferenţe uriaşe la nivel mondial în deţinerea de automobile electrice, în condiţiile în care sunt foarte puţine astfel de autovehicule pe drumurile din mari pieţe, precum Rusia, America de Sud şi Africa.
Numărul de vehicule electrice (autoturisme, camionete, camioane şi autobuze) ar urma să ajungă la 145 de milioane până în 2030, dacă tendinţele actuale vor continua, a calculat IEA.
„Însă, flota mondială ar putea ajunge la 230 de milioane, dacă guvernele îşi accelerează eforturile pentru a atinge obiectivele climatice şi energetice internaţionale”, subliniază analiştii de la IEA.
La nivel global, consumatorii au cheltuit aproximativ 120 de miliarde de dolari pentru autovehicule electrice în 2020, în timp ce guvernele au alocat aproximativ 13 miliarde de dolari pentru subvenţii, adică echivalentul a aproximativ 10% din cheltuielile totale, în scădere faţă de 20% din cheltuielile totale în anul 2015. Acest procent va continua să se diminueze, pe măsură ce preţurile la baterii vor scădea, iar automobilele electrice vor ajunge la paritatea costurilor cu vehiculele care funcţionează cu combustibili fosili, un lucru care, potrivit analistului IEA, Jacopo Tattini, ar urma să se întâmple până în 2030.
„Însă politicile trebuie întărite pentru a permite o mai mare introducere a vehiculelor electrice”, a spus Tattini.
Potrivit acestuia, guvernele trebuie să înăsprească şi mai mult standardele cu privire la economia de combustibil şi să se alăture celor aproximativ 20 de state are au anunţat deja planuri privind interzicerea vânzărilor de noi vehicule care funcţionează cu combustibili fosili, cum este Marea Britanie, care va impune un embargo de acest fel începând din 2030.
De asemenea, guvernele trebuie să continue să investească în infrastructura de încărcare, a spus Tattini. Constructorii auto şi ONG-urile de mediu susţin şi ele că este nevoie de majorarea cheltuielilor pentru staţii de încărcare, pentru a creşte încrederea consumatorilor în noua tehnologie şi a susţine vânzările.
În România, numărul autoturismelor prietenoase cu mediul s-a situat, la finele anului 2020, la 8.902 unităţi, în creştere cu 33,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, când erau înregistrate 6.678 de exemplare, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA).
Tendința către mașinile electrice pare să se consolideze pe termen lung
Pandemia de COVID-19 a schimbat parțial comportamentul consumatorilor din piața auto. O parte dintre aceștia și-au amânat planurile de a achiziționa un autovehicul nou, iar interesul pentru motoarele cu sisteme alternative de propulsie înregistrează un regres temporar. Deși tendința către mașinile electrice pare să se consolideze pe termen lung, în actualul context dominat de incertitudine, consumatorii tind să caute confortul unei tehnologii cunoscute, testate și accesibile, reiese din studiul Deloitte 2021 Global Automotive Consumer Study, derulat în 23 de țări din întreaga lume.
Cei mai mulți consumatori care și-au amânat intenția de cumpărare provin din țările asiatice (India – 38%, Coreea – 32% și China – 29%), în timp ce europenii își mențin în mare parte planurile stabilite anterior. Dintre țările europene participante la studiu, Italia înregistrează cel mai mare procent al celor care au amânat cumpărarea unei mașini noi din cauza pandemiei (32%), urmată de Spania (29%), Marea Britanie (20%) și Franța (17%). Din rândul celor care s-au răzgândit în privința tipului de autovehicul pe care vor să îl cumpere, mulți s-au reorientat către o mașină mai ieftină – Japonia (44%), China (44%), Germania (48%), Coreea (51%), SUA (55%) și India (65%).
În ceea ce privește tipul de motor preferat, în Italia, țară care anul trecut se afla pe primul loc în Europa în privința interesului pentru automobilele dotate cu sisteme alternative de propulsie (electrice sau hibride), procentul a urcat de la 58% la 61% anul acesta. Spania înregistrează o situație similară (62% preferă sistemele alternative, iar 34% pe cele clasice). În schimb, în Germania, interesul pentru mașinile nepoluante a scăzut de la 51% în 2020 la 41% în 2021. Și în alte țări europene, majoritatea consumatorilor înclină acum mai degrabă spre mașinile cu motoare clasice – Belgia (61%), Austria (58%), Marea Britanie (54%).
Autonomia limitată și lipsa infrastructurii de încărcare sunt principalele aspecte care preocupă consumatorii din majoritatea țărilor analizate cu privire la mașinile electrice.
„Prudența manifestată de consumatori este firească în perioade dominate de incertitudine. În acest context, este de remarcat faptul că europenii sunt mai optimiști decât asiaticii și își mențin planurile cu privire la achiziționarea unui autovehicul nou. În privința scăderii interesului pentru mașinile electrice și hibride, explicabilă prin nevoia de stabilitate a consumatorilor, este de așteptat să fie una temporară și, odată cu restabilirea încrederii în evoluția de ansamblu a economiei, să revină și preocuparea pentru protecția mediului și, implicit, apetitul pentru acest gen de motoare. În România, autoritățile continuă stimularea înnoirii parcului auto și în mod special înlocuirea mașinilor vechi cu unele mai puțin poluante, prin acordarea de prime (ecobonusuri) din ce în ce mai mari. În ediția din acest an, prima de casare acordată în cadrul programului Rabla Clasic a crescut de la 6.500 de lei la 7.500 de lei, iar valoarea ecobonusurilor acordate a fost, de asemenea, majorată. În plus, ambele programe, Rabla Clasic și Rabla Plus, au fost flexibilizate”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Pe de altă parte, când iau în calcul cumpărarea unei mașini noi, consumatorii pun siguranța pe primul plan. Americanii sunt interesați, în principal, de dotarea cu un sistem de alertă pentru punctul „mort” (70%), în timp ce indienii (89%), chinezii (85%) și japonezii (83%) sunt preocupați de sistemul de frânare automată de urgență. În Europa, belgienii, germanii și austriecii pun pe primul loc dotarea cu un sistem de alertă pentru punctul „mort” (71%, 65%, respectiv 66%), în timp ce spaniolii, italienii și francezii sunt interesați cel mai mult de sistemul de frânare automată de urgență (84%, 83%, respectiv 76%).
În privința dificultăților financiare, tinerii sunt cei mai expuși în această perioadă. Procentul consumatorilor cu vârste între 18 și 34 de ani din SUA și Germania care au cerut amânarea plății ratelor la mașină este cu mult mai mare decât în cazul celor cu vârste mai înaintate, aspect care ridică întrebări cu privire la capacitatea acestora de a sprijini o revenire sustenabilă a cererii pe piața auto, conform studiului.
Vânzarea online capătă contur și în acest domeniu, însă majoritatea consumatorilor preferă încă să cumpere personal viitoarea mașină, din moment ce anumite aspecte din procesul de cumpărare rămân dificil sau chiar imposibil de digitalizat, cum ar fi testarea.
La realizarea studiului Deloitte Global Automotive Consumer Study 2021 au participat aproximativ 24.000 de consumatori din 23 de țări, dintre care șapte din Europa – Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie și Spania.
