Prețul gunoiului i-a determinat pe ministrul Mediului și pe primarul general să găsească soluții care să liniștească populația. Noua taxă la groapă ar putea crește simțitor tariful de salubritate, astfel că a fost nevoie de intervenția celor doi pentru stabilirea unei soluții. Noua taxă, amânată din 2013, a fost introdusă ca o penalitate cu scopul de a determina responsabilii din domeniu să ia măsuri pentru diminuarea cantităților de deșeuri depozitate în gropile de gunoi și creșterea gradului de reciclare și valorificare.
Taxa de 80 de lei pe tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi se va plăti diferenţiat de către operatorii de salubritate şi se va aplica la diferenţa dintre ţinta de valorificare pe care şi-au propus-o şi ceea ce au realizat efectiv, aceste prevederi urmând să fie incluse într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care va fi supus dezbaterii publice începând de miercuri, 18 ianuarie, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Daniel Constantin, ministrul Mediului.
„Taxa de 80 de lei pentru tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi este o taxă care a intrat în vigoare înainte de momentul instalării mele la Ministerul Mediului. Aceasta este o taxă penalizatoare pentru managementul deşeului. La ora actuală, România are o rată de reciclare a deşeurilor de 4,5%, iar ţinta ce trebuie atinsă este 50%, până în 2020. La 1 ianuarie 2017, România a introdus această taxă de 80 de lei/tonă de gunoi depozitat. Ideea este să nu avem măriri de taxe la gunoi pentru cetăţeni. Am făcut o propunere doamnei primar (n.r. – Gabriela Firea, primarul general al Capitalei) în acest sens şi anume că taxa se menţine şi intenţionăm să venim cu proiect de Ordonanţă de Urgenţă care să se aplice la diferenţa dintre ceea ce ţinteşte operatorul economic şi ceea ce a realizat efectiv”, a spus Constantin. În prezent, tariful de depozitare este de 64 de lei/tonă, a informat primarul general Gabriela Firea.
Potrivit ministrului Mediului, în noul proiect de Ordonanţă vor fi introduse praguri în privinţa plăţii taxei pe deşeul depozitat la groapa de gunoi. „Practic, operatorii vor plăti doar diferenţa dintre ţinta de valorificare şi ceea ce realizează efectiv. Dacă, de exemplu, operatorul îşi impune o ţintă de valorificare de 20% pe an şi realizează doar 10%, atunci se va plăti taxă doar pentru diferenţa nerealizată. Eu cred că Administraţia Fondului pentru Medie trebuia să comunice cu autorităţile locale încă de anul trecut şi să informeze pentru pregătirea acestui moment”, a menţionat ministrul Mediului.
Potrivit legislației actuale, Administrația Fondului pentru Mediu încasează taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare în valoare de 80 lei/tonă, iar din 2018 taxa ar urma să crească la 120 de lei/tonă. Tot în ceea ce privește deșeurile, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, datorează o contribuție de 100 de lei/tonă în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea efectiv depozitată şi cantitatea reprezentând 85% din cea depozitată în anul anterior. Aceste prevederi sunt cuprinse în OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare şi reciclare din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională. De asemenea, ţara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deşeuri electronice de 4 kg/locuitor şi să colecteze separat bio-deşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora, informează Agerpres.
Deșeuri la cuptor
Cel de-al doilea punct al discuțiilor dintre cei doi oficiali s-a referit tot la managementul deșeurilor, dar și cu relevanță la nivel național. Este vorba de Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, care trebuia prezentat Comisiei Europene cel mai târziu la sfârșitul anului trecut, după cum a precizat Daniel Constantin. Acest document este fundamental pentru accesarea fondurilor europene în vederea realizării proiectelor din domeniu.
„Vizavi de Programul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD), s-a întârziat în luarea unei decizii, iar Comisia Europeană aşteaptă cât mai repede o decizie a României. Sunt, în momentul de faţă, la Ministerul Mediului prezentate trei soluţii de către consultanţii externi. Una care vizează o soluţie care este extrem de vizată şi de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi se referă la o instalaţie de tratare termică, iar celelalte două soluţii exclud această variantă. Am înţeles abordările Primăriei Generale, am înţeles şi abordările tehnice de la Ministerul Mediului şi în perioada următoare va trebui să luăm o decizie dacă vom adopta o soluţie care să cuprindă instalaţie de tratare termică a deşeurilor sau altă soluţie. Există şi potenţiala finanţare de 180 de milioane de euro pe care Primăria Generală poate să o acceseze prin intermediul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM). E un lucru pe care îl vom discuta”, a spus ministrul Mediului.
Mai exact, este vorba de o instalație de tratare termică a deșeurilor, ce presupune obținerea de energie termică și electrică, și care să deservească Capitala și zona metropolitană. Acest mod de valorificare a deșeurilor municipale a mai apărut pe piață, dar nu s-a putut ajunge la un consens din cauza divergențelor dintre conducerea Bucureștiului, PSD, și județul Ilfov, PNL, cine să conducă proiectul. Potrivit demnitarului, astfel de instalații de tratare termică ar putea fi realizate regional, în una dintre variantele PNGD.
Primarul general, Gabriela Firea, a declarat marţi că proiectul de strategie energetică a Capitalei prevede posibilitatea ca iluminatul public din Bucureşti să fie susţinut cu ajutorul energiei electrice furnizate de staţia de tratare termică a deşeurilor.
Procedurile pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deşeurilor au fost definitivate abia în aprilie 2016, când s-a finalizat licitația pentru desemnarea consultantului. Contract a avut valoarea totală de 1.547.855 de lei, fără TVA, câștigător fiind societatea Fichtner Environment SRL din Bucureşti, informează Agerpres.
Parcul Văcărești ajunge la Primărie
O asociere între Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi un ONG este înregistrată, în prezent, pentru preluarea în administrare a Parcului Văcăreşti, iar în perioada următoare vor fi desemnate comisiile ce vor analiza dosarul depus la Ministerul Mediului, a declarat, marţi, ministrul de resort, Daniel Constantin.
„În zilele următoare, voi semna ordinul de ministru prin care vom desemna comisiile care vor analiza dosarele respective, iar, dacă lucrurile sunt în regulă, în scurt timp Parcul Văcăreşti va intra în administrarea acestei asocieri, care s-a format între Primăria Bucureşti şi acest ONG”, a afirmat Constantin.
Anul trecut, pe data de 16 mai, acumularea Văcăreşti a fost declarată, prin hotărâre a Guvernului, parc natural, instituindu-se, astfel, regimul de arie naturală protejată. În acel moment, ecologizarea Parcului Natural Văcăreşti cade în sarcina Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), ale cărei echipe au demarat acţiunile specifice pe întregul areal, după cum anunţa ministerul de resort.
La începutul lunii decembrie, ministrul Mediului de la acea vreme, Cristiana Paşca Palmer, a anunţat demararea procedurilor de atribuire în administrare a 11 arii naturale protejate, printre care şi Parcul Natural Văcăreşti. Astfel, toţi cei care voiau să depună proiecte pentru administrarea arealului respectiv aveau la dispoziţie 30 de zile, iar documentele solicitate erau disponibile pe site-ul Ministerului Mediului.
Solicitanţii trebuiau să depună un proiect tehnic, în care să elaboreze viziunea pe care o au pentru aria respectivă, să explice cum vor face zonarea, marcajele, panourile de informare, zonele de campare, amenajările. În plus, aceştia trebuiau să demonstreze că au resursele financiare să facă acele lucruri şi capacitatea umană. De asemenea, planul de acţiune trebuia să conţină măsuri de conservare propuse pentru obiectivele care au stat la baza desemnării acelei arii naturale protejate, cu specificarea clară a termenelor de realizare a acestora.
Parcul natural Văcăreşti se întinde pe o suprafaţă de 186 de hectare, iar în ultimii 22 de ani în acest areal s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaştini, ochiuri de apă, stufăriş, perdele de trestie şi stuf. Totodată, în zonă au fost identificate specii din mai multe grupe, respectiv: mamifere, păsări, reptile şi amfibieni, faună piscicolă cu peste 90 de specii.
În Europa, singura astfel de zonă umedă urbană este Wetland Centre din Londra, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 40 de hectare.
Fondul pentru Mediu pus la muncă
Oraşele din România care sunt monitorizate de Comisia Europeană (CE) în privinţa calităţii aerului – Bucureşti şi Iaşi, precum şi alte oraşe care se află la limita de poluare şi care vor să prevină acest fenomen, ar putea primi finanţare pe o serie de apeluri de proiecte, pe care autorităţile se pregătesc să le lanseze în perioada următoare, pentru achiziţionarea, printre altele, de autobuze electrice, potrivit ministrului Mediului, Daniel Constantin.
„România se află în procedură de infringement pe zona de poluare. Aşa cum ştiţi Bucureştiul şi Iaşiul sunt oraşe aflate sub monitorizarea Comisiei Europene pentru gradul ridicat de poluare. Aici am încercat să găsim câteva soluţii de finanţare la măsurile pe care dânşii (n.r. – primarii localităţilor) şi le-au asumat în planul pe care l-au adoptat şi pentru care am emis Ordinul de ministru, săptămâna trecută, privind acordul de mediu (…) Preocupările pe care noi le avem sunt de a reduce poluarea la nivel naţional şi de a rezolva problema deşeurilor. Intenţionăm să deschidem apeluri de proiecte, astfel încât oraşele care sunt astăzi în procedura de infringement, dar şi alte oraşe care sunt la limită şi care vor să acţioneze pe zona de prevenţie, să poată să achiziţioneze autobuze electrice. Sigur că e un program care nu vine doar pentru achiziţia de autobuze, pentru că vorbim de un sistem integrat şi vorbesc aici despre acele centre de încărcare electrică pe care trebuie să le avem şi la nivelul Municipiului Bucureşti, şi în alte oraşe care vor să aplice”, a menţionat Constantin.
Pentru reducerea poluării în București, primarul general a invocat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, proaspăt aprobat de structurile de mediu. Firea a reamintit licitaţia pentru achiziţia a 600 de vehicule care să completeze parcul auto RATB, 30% dintre aceste maşini fiind ecologice – tramvaie şi troleibuze. „Am adresat rugămintea domnului viceprim-ministru de a include şi Primăria Generală a Capitalei în proiectele pe care le va derula în perioada următoare prin Administraţia Fondului pentru Mediu şi anume, posibilitatea de a fi şi noi susţinuţi să putem să achiziţionăm un număr cât mai mare, poate la început 50-100, de autobuze electrice. Domnul viceprim-ministru ne-a spus că este o solicitare îndreptăţită şi că din punctul de vedere al domniei sale ne susţine pentru a avea în Capitală şi autobuze electrice, în afară de ceea noi achiziţionăm deja, autobuze Euro 6, troleibuze şi tramvaie”, a explicat Gabriela Firea.
Primarul general a vorbit şi despre realizarea de perdele forestiere, care să contribuie la reducerea poluării, subliniind că pentru un astfel de proiect este necesară o susţinere tehnică şi financiară din partea Ministerului Mediului.
