Acasă Economie Grecii, ruşii şi Turkish Stream

Grecii, ruşii şi Turkish Stream

de M G

conducta GazpromGuvernul de la Atena susţine participarea Greciei la gazoductul Turkish Stream, anunţă Panos Skourletis, noul ministru grec al Energiei, informează site-ul agenţiei TASS, preluat de Mediafax. Pe de altă parte, surse citate de presa elenă afirmă că Alexis Tsipras i-a cerut lui Vladimir Putin un credit de zece miliarde de euro pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro, Rusia condiţionând o parte a împrumutului de participarea Greciei la acest gazoduct.

„Grecia susţine planul de construire a unei conducte de gaz natural care să fie o prelungire a gazoductului Turkish Stream”, a declarat Panos Skourletis la ceremonia de preluare a portofoliului de ministru elen al Energiei. „Susţinem un astfel de plan pe teritoriul Greciei, ar deschide noi oportunităţi”, a subliniat ministrul grec al Energiei.

„Proiectul rus va oferi multe avantaje, pentru că Rusia va deţine o participaţie de 50% şi pentru că tarifele vor putea fi mai mari”, a explicat fostul ministru grec al Energiei Panagiotis Lafazanis, prezent la ceremonia de predare a atribuţiilor.

Compania greacă Energy Investments Public Enterprise (EIPE S.A.) şi grupul rus VEB Capital vor fi parteneri în proiectul care va costa circa două miliarde de dolari. Lucrările de construcţie vor fi suportate în totalitate de Rusia, putând crea 20.000 de locuri de muncă în Grecia.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat proiectul Turkish Stream în decembrie 2014. Gazoductul ar urma să înceapă din apropierea oraşului rus Anapa, situat în provincia Krasnodar, pe litoralul nordic al Mării Negre. Gazoductul ar urma să traverseze Marea Neagră până în oraşul turc Kiyikoy, de unde ar exista ramificaţii spre Europa Occidentală. Conform acordului preliminar convenit în luna decembrie 2014 de Gazprom și compania turcă Botas, capacitatea totală a întregului proiect Turkish Stream este estimată să ajungă la 63 miliarde metri cubi pe an, dintre care 43 de miliarde metri cubi ar urma să fie dedicati Turciei.

Condiţii ruseşti pentru un împrumut la greci

Pe de altă parte, surse citate de presa elenă afirmă că premierul grec, Alexis Tsipras, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, un credit rapid de zece miliarde de euro pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro, Rusia condiţionând o parte a împrumutului de participarea Greciei la gazoduct.

„Premierul Alexis Tsipras a cerut Rusiei un credit de zece miliarde de dolari pentru a demara procedurile de ieşire a Greciei din zona euro”, afirmă un oficial grec citat de publicaţia To Vima. „Rusia nu a respins solicitarea Atenei, iniţiind discuţii pentru un împrumut de cinci miliarde de dolari condiţionat de participarea Greciei la gazoductul South Stream” (Turkish Stream), precizează oficialul citat.

Cotidianul elen nu precizează când a făcut Alexis Tsipras această solicitare, dar premierul de extremă-stânga grec a discutat pe 6 iulie cu preşedintele rus, Vladimir Putin, imediat după controversatul referendum organizat de Grecia în contextul negocierilor cu Eurogrup. Liderul de la Kremlin declara, după discuţie, că Grecia nu a solicitat asistenţă financiară din partea Rusiei.

„Revenirea la drahmă este de neconceput în lipsa unor rezerve bugetare puternice”, explica Tsipras într-un interviu acordat recent postului public ERT.

Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. „Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerii activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor”, explica premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

din aceeasi categorie