Zoltan NAGY – BEGE
Prețul gazelor naturale pentru populație ar putea să scadă, date fiind alocările mai mari din producția internă, la preț plafonat, și ieftinirea gazelor în piețele internaționale, a declarat vicepreședintele Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, în cadrul conferinței „Future Energy Europe Summit”, organizat de EnergyHub şi Club Antreprenor.
“Da, ar putea scădea, sunt premise să scadă”, a spus Zoltan Nagy-Bege, răspunzând la o întrebre din partea presei. “Având în vedere că anul trecut, în martie, când a apărut ordonanța 27, o parte din cantitățile de gaze naturale din producția internă erau deja contractate la prețuri mai mari decât cel de 150 lei/MWh prevăzut în odonanță, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru producătorii de energie termică, coșul prețului de gaz a fost diferit. În acest moment, probabil că vor fi alocate cantități mai mari la 150 de lei. În plus, dacă ne uităm la prețurile din piața europeană de gaze, vedem că prețurile sunt mai mici decât în urmă cu un an. A devenit un lucru aproape obișnuit în ultimele două luni să vedem prețuri în jur de 50 de euro/MWh, ceea ce este mult, dacă comparăm cu prețurile de acum trei ani, dar este la jumătate, dacă ne comparăm cu prețurile de acum un an. Toate aceste lucruri pot duce un preț sub acel 31 sau 37 de bani prevăzut în OUG 27/2022 (n.r. – plafoanele maxime de preț, de 0,31 sau 0,37 lei/kWh)”, a spus vicepreședintele ANRE.
Zoltan Nagy-Bege a mai spus că acum se fac calculele pentru a se stabili alocările de gaze de la producători, la prețul de 150 de lei/MWh, către furnizorii clieților casnici și producătorii de energie termică, pentru acest an. El a spus că, cel mai probabil, gazele din producția internă vor acoperi integral consumul clienților casnicilor.
Ponderea gazului rusesc în consumul total de gaz al Europei ar putea să scadă sub 25%
”Ponderea gazului rusesc în consumul total de gaz al Europei ar putea să scadă sub un sfert, la nivelul anului 2022, ceea ce, pentru mine, este un pic surprinzător, pentru că nu mă aşteptam ca Europa să reuşească să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc atât de repede”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
„Doar pentru fotovoltaice şi eoliene sunt emise autorizaţii de avize tehnice de racordare pentru peste 8.000 de megawaţi. De asemenea, pentru aproximativ 7.000 de megawaţi sunt deja contracte de racordare semnate. Am mai avut asemenea cifre spectaculoase în prima parte a anilor 2010, când erau peste 20.000 de megawaţi cu avize tehnice de racordare sau cu contracte şi s-au construit doar 5.000. E foarte posibil să se repete, oarecum, această poveste, dar eu cred că faptul că peste 1.000 de megawaţi au obţinut în ultimul an autorizaţie de înfiinţare de la ANRE este aproape o certitudine că această capacitate se va construi. Sunt convins că vor veni mult mai multe şi proiecte mult mai mari. În cursul anului trecut, dar şi la nivelul Europei, s-a observat o scădere a consumului de de gaz. Ultimele cifre arată că, faţă de 2021, în 2022 consumul de gaz natural la nivelul Europei a scăzut cu peste 20%. Dacă în 2021 această pondere din consumul total de gaz al Europei a depăşit 40%, anumite cifre din noiembrie arată că, în 2022, e posibil să scadă sub un sfert pe consumul de gaz din Rusia din consumul total al Europei, ceea ce, pentru mine personal, este un pic surprinzător. Nu mă aşteptam ca atât de repede Europa să reuşească să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Este o veste bună şi faptul că devenim mai eficienţi, consumăm mai puţin şi că am găsit alternative, ceea ce reduce expunerea noastră la această sursă, care a dominat ultimii 15-20 de ani consumul de gaze în Europa”, a afirmat Nagy-Bege.
În viziunea reprezentantului ANRE, România nu are altă cale decât să urmeze strategia europeană „şi să ne asigurăm că, până în 2050, atingem şi noi neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon”, fapt care înseamnă „că va trebui să investim în primul rând în regenerabile, lucru care uşor-uşor se întâmplă”.
„Dacă, după 2016, am avut o pauză de peste cinci ani în care, practic, nu s-au construit noi capacităţi de producţie de regenerabile, în România deja se observă două valuri. Primul val este al prosumatorilor, al micilor producători de energie regenerabilă, care instalează, majoritatea lor, panouri fotovoltaice pe clădiri, casnici şi non-casnici. Şi în această privinţă, anul 2022 ne-a adus un important aport chiar şi la capacitatea de producţie şi am ajuns la peste 400 de megawaţi, capacitate instalată în aceste mici capacităţi de producţie fotovoltaică. Am depăşit numărul de 40.000 de instalaţii, în condiţiile în care, la sfârşitul anului 2021, am avut puţin peste 13.000, deci s-a triplat. Ne aşteptăm ca, dacă acest val continuă, să atingem, la sfârşitul anului 2023, chiar 140.000 de instalaţii, deci 100.000 de instalaţii noi, în cursul acestui an, cu o capacitate de peste 1.000 de megawaţi. Dar pentru asta ar trebui să se întâmple multe lucruri. În primul rând, finanţarea din partea AFM. Există deja un angajament din partea Ministerului Mediului şi Administraţiei Fondului pentru Mediu. Al doilea val este construcţia de centrale de producţie de energie regenerabilă, centrale mari, unde din cifrele pe care le avem la ANRE deja rezultă faptul că interes există. În cursul anului 2022 am emis autorizaţii de înfiinţare pentru 880 de megawaţi, iar în primele două luni din 2023 pentru peste 200 de megawaţi”, a declarat vicepreşedintele ANRE.
Potrivit oficialului, gazul va avea un aport important în mixul energetic al României, iar trendul care trebuie urmărit este legat de a produce cât mai multă energie electrică din surse regenerabile.
„România are un potenţial bun şi în privinţa unor noi capacităţi de producţie, chiar dacă vorbim de Marea Neagră sau de alte zăcăminte onshore. Sunt convins că, în următorii 20-30 de ani, încă în mixul României gazul va avea un aport important şi trebuie să profităm de această oportunitate. Cred că principalul trend european, în acest moment, pe care îl va urma şi România, este electrificarea, pentru că singura soluţie a Europei este să producă cât mai multă energie electrică regenerabilă şi să accentueze acest proces de electrificare, să treacă pe consum electric: încălzire, transport, orice alt domeniu care are potenţial. În continuare, cred că în România eficienţa energetică nu a avut o susţinere suficientă şi nu a avut un rol suficient de important”, a mai spus Zoltan Nagy-Bege.
