Într-un interviu acordat televiziunii Antena 3, Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe şi actual consilier de stat în Cabinetul premierului Viorica Dăncilă, a anunţat că preţul gazelor se va diminua cu 20%. El a explicat că, în România, asistăm la un duopol în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale, două companii asigurând circa 95% din consum (n.r. – Romgaz şi OMV Petrom), costul de producţie al acestora fiind de 27 lei/MWh, iar preţul de vânzare de aproximativ 81 lei/MWh (cu circa 300% mai mare faţă de costuri). De asemenea, el a afirmat că noua lege pentru gazele offshore va suferi unele modificări, pentru a clarifica unele aspecte, dar acestea nu se vor referi la fiscalitate. Reamintim, potrivit noii legi aprobată în Parlament, investitorii vor plăti o suprataxă între 15 şi 50% din preţul de vânzare, din care se deduc cheltuielile. Cel mai probabil, una dintre clarificări se va referi la cheltuielile eligibile a fi deduse. Pe de altă parte, investitorii în Marea Neagră anunţă că statul ar urma să obţină redevenţe suplimentare de aproape un sfert de miliard de euro anual. În prezent, redevenţele se calculează luând în calcul preţul spot al bursei de gaze de la Baumgarten (Viena). Potrivit publicaţiei e-nergia.ro, ANRM lucrează la modificarea acestui mod de calcul.
Darius Vâlcov, consilier de stat în aparatul propriu de lucru al prim-ministrului, a declarat, la Antena 3, că, în următorul an, preţul gazelor se va ieftini cu peste 20%. El a precizat că premierul Viorica Dăncilă a primit o adresă de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care constată că, din 2013, anul în care a demarat calendarul de liberalizare, preţul gazelor a crescut cu 75%.
„Chiar azi am primit o adresă de la preşedintele ANRE – bineînţeles doamna prim-ministru şi spre ştiinţă şi mie – prin care ni se spune că situaţia nu e deloc roz. La 1 august urmează o creştere – pentru că aşa e legislaţia – de 4% a preţului la gaze. (…) la noi există un duopol. Două mari companii, n-am să le dau numele (n.r.- Romgaz şi OMV Petrom), au peste 95% din producţia românească şi atunci îşi permit ca un preţ de producţie de 27 de lei să ajungă la vânzare la 81 de lei, adică un profit de 300%. O parte îşi ia şi statul român, pentru că e acţionar în amândouă. De ce? Pentru că aşa au înţeles unii manageri că trebuie mers înainte. Mărim preţul, că până la urmă cine-l suportă e un prost, care trebuie să-l plătească, decât să mărim producţia şi să diversificăm sursele, astfel încât să vindem mai mult, poate chiar şi la export, dar la un preţ mai mic”, a spus Vâlcov, la Antena 3.
Acesta susţine că legislaţia permite Guvernului să intervină pentru a regla preţul gazelor „pentru maxim trei ani”. „Constatând că, din 2013 până azi, preţul la gaz a crescut cu 75%, ca urmare a dorinţei acestor două entităţi de a obţine profit de 300%, adică câteva miliarde de lei pe an, ANRE s-a sesizat şi ne-a trimis această adresă şi ne întreabă ce să facem, pentru că există lege (…) şi legea spune în felul următor: când te afli într-o astfel de situaţie, poţi să intervii ca Guvern şi, pentru maxim trei ani de zile, să reglezi preţul astfel încât acesta să poată fi suportat, să fie real plătit de către oameni, de către companii. Şi acest lucru, la recomandarea pe care şi eu o s-o fac şi o s-o susţin – şi sunt sigur că în această direcţie vom merge – în următorul an de zile preţul gazelor se va ieftini cu peste 20%”, a adăugat Vâlcov.
Redevenţe mai multe cu aproape un sfert de miliarde de euro anual
Extracţia gazelor din Marea Neagră ar putea tripla nivelul redevenţelor curente primite de statul român, generând încasări suplimentare de 230 de milioane de euro pe an, se arată într-o prezentare interactivă postată pe site-ul Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA). Aceasta, în condiţiile în care veniturile la bugetul de stat din redevenţe sunt estimate în acest an la 140 de milioane de euro.
În plus, rata efectivă a redevenţelor pentru perimetrele offshore este de 13%, întrucât producţia este mare, în timp ce media redevenţei din perimetrele onshore (terestre) este de 7%. Potrivit legislaţiei, redevenţa este cuprinsă între 3,5% şi 13% din valoarea producţiei brute de gaze, în funcţie de volumul producţiei trimestriale, calculată pe baza preţurilor de referinţă stabilite de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi care ţine cont de preţul spot al gazelor pe bursa de la Baumgarten (Viena).
Companiile arată care sunt beneficiile pentru statul român în urma derulării acestor proiecte, precizând că există un potenţial de peste 6 miliarde de dolari în investiţii pe termen scurt pentru proiecte offshore noi şi în infrastructura aferentă, pe lângă cele două miliarde de dolari deja investite în aceste proiecte în ultimii 10 ani.
Petroliştii estimează că aceste lucruri măresc încrederea investitorilor, făcând România mai atrăgătoare pentru investiţii suplimentare, cresc securitatea în furnizare şi sunt catalizator pentru noi oportunităţi de creştere economică, generând noi industrii şi consumatori în lanţul de utilizare a gazelor, precum petrochimie, producţia de electricitate, dezvoltarea serviciilor suport.
În plus, membrii RBSTA arată că este necesară o legislaţie separată pentru sectorul petrolier maritim, deoarece forarea unei sonde offshore în apele de mică adâncime poate costa de 10 ori mai mult decât o sondă standard pe uscat, în timp ce forarea unei sonde offshore în apele adânci poate costa de 100 de ori mai mult decât o sondă standard pe uscat.
„În ultimii 10 ani s-au investit peste 2 miliarde de dolari doar pentru activităţile de explorare. Dezvoltarea facilităţilor de producţie pentru proiectele noi implică investiţii suplimentare de câteva miliarde de dolari. Pot trece 15 ani de la explorare până la prima producţie. Investitorii cheltuiesc toţi banii în avans”, se arată pe site-ul asociaţiei.
Un principiu absolut fundamental pentru comunitatea globală de afaceri este “Sanctitatea Contractelor”, care impune ca toate părţile să respecte toate clauzele contractului pe întreaga durată a acestuia. Redevenţele/impozitele petroliere pot fi modificate numai în ceea ce priveşte viitoarele concesiuni, cu excepţia cazului în care sunt semnate Acte Adiţionale la Acordurile Petroliere cu fiecare Titular in parte, adaugă reprezentanţii companiilor.
„Creşterea impozitelor atunci când au fost realizate deja investiţii semnificative în explorare ar putea fi considerată o măsură punitivă. În ultimii 10 ani s-au investit peste două miliarde de dolari numai în activităţile de explorare şi un miliard de dolari în perimetrele aflate în prezent în exploatare. Confirmarea legală şi contractuală a stabilităţii fiscale în ceea ce priveşte petrolul şi gazele offshore este esenţială pentru încrederea investitorilor şi va fi esenţială pentru titularii de concesiuni înainte de a lua decizia finală de investiţie”, continuă aceştia.
După mai mult de 10 ani de activitate intensă şi peste două miliarde de euro investite în explorarea Mării Negre, investitorii sunt pe punctul de a trece în faza de dezvoltare. Cu toate acestea, nu pot fi luate decizii fără a avea claritate în privinţa procesului de reglementare, au subliniat oficialii petroliştilor.
Printre companiile membre RBSTA se numără ExxonMobil, OMV Petrom, Lukoil, Romgaz şi Black Sea Oil and Gas.
În urmă cu o săptămână, Camera Deputaţilor a adoptat Legea offshore, care stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat la acea dată că, prin modificările aduse proiectului Legii offshore, s-a urmărit ca România să nu mai fie independentă energetic de Rusia.
„Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că România devine una dintre puţinele ţări din lume care devin independente energetic. De asemenea, suprataxare zero nu putea fi acceptată, pentru că nu poţi ca stat român să nu încasezi absolut nimic”, a declarat Dragnea, în plenul Camerei Deputaţilor.
Darius Vâlcov, în interviul de la Antena 3, a precizat că fiscaliatea stabilită prin noua lege offshore va aduce 6 miliarde de dolari în plus la bugetul de stat.
Noi calcule pentru stabilirea redevenţelor
ANRM va elabora o nouă metodologie de calcul a preţului de referinţă la care se calculează acum redevenţele la gaze naturale, până la sfârşitul acestui an, care nu va mai ţine cont de preţul de la Central European Gas Hub (CEGH), a declarat Dorin Ursărescu, consilier al preşedintelui ANRM.
„Vom veni cu o nouă formulă, care să ţină cont de specificul fiecărui zăcământ, şi care să fie şi în funcţie de puterea calorifică a gazului, astfel încât să fie echitabil pentru toată lumea. Vom renunţa la Baumgarten, dar depinde de cum va evolua şi piaţa. Atunci (n.r. – când s-a decis ca referinţă preţul spot de la Baumgarten) nu am ales ca referinţă OPCOM sau BRM pentru că am avut nevoie de o bursă cu o referinţă corectă. Aşteptăm ca tranzacţiile pe BRM să ne permită să ne raportăm la această piaţă”, a declarat Ursărescu, transmite e-nergia.ro.
El a mai spus că vor mai fi şi alte modifcări, fără a detalia.
Reamintim, în luna februarie a acestui an, ANRM a emis un ordin prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, să ţină cont de cotaţiile de la bursa CEGH (Baumgarten, Viena). ANRM a luat această decizie în urma unui control al Curţii de Conturi, care a concluzionat că ANRM colectează redevenţa la un preţ minim de 495 lei/1.000 mc, neactualizat de zece ani.
Producătorii au contestat decizia, şi au spus că au plătit întotdeauna redevenţa la preţul din contracte, nu la acel preţ minim, dar nu au reuşit să convingă Autoritatea, care a impus redevenţa la preţul mediu spot din Austria.
Tradiţional, preţul de la CEGH este mai mare decât preţurile de tranzacţionare de la Bursa Română de Mărfuri (BRM), deci statul încasează, în prezent, o sumă mai mare din redevenţă. După modificarea referinţei, sumele încasate la buget cel mai probabil se vor diminua, pentru că pe piaţa internă preţul este mai mic decât cel din Austria. Spre exemplu, preţul mediu la BRM a fost, în al doilea trimestru al anului, de circa 73 de lei/MWh, în condiţiile în care, la CEGH preţul este de 22-23 de euro (peste 100 de lei).
