Gazele din Marea Neagră aduc peste 26 miliarde de dolari la buget

Românii vor trebui să înţeleagă că, deşi Dumnezeu şi natura le-au dat o mulţime de resurse, nu vor beneficia direct de aceste daruri. Adică nu vor plăti mai puţin (sau deloc, cum şi-ar dori unii!) gazele naturale, benzina, motorina, marmura, nisipul, pietrişul etc. decât plătesc nemţii, italienii, francezii sau americanii, doar pe motiv că în România există toate acestea. Şi e normal şi bine să fie aşa! Dacă ar fi gratis, n-ar avea cine să muncească “să le scoată din pământ”. Sau românii care ar munci acolo ar trebui să muncească gratis! Nu credem că s-ar oferi cineva! Dacă toate acestea ar fi mai ieftine, ar veni alţii, de aiurea, le-ar cumpăra pe toate şi românii ar rămâne fără ele. Dar, pentru că e nevoie de toate acestea, ar trebuie să le importe. La preţuri mai mari decât cele pe care le plătesc pentru marfa din România, măcar că ar trebui plătit transportul! Aşa că, important nu este să avem preţuri mai mici la resurse! Important este să avem facturi mai mici, adică să eficientizăm consumurile. Şi, poate mai important, este că, dacă nu avem cum beneficia direct, să obţinem cât mai multe beneficii indirect! De exemplu, banii care ajung la buget din taxele şi impozitele plătite de companiile care exploatează resursele, precum şi de firmele care lucrează pentru aceste companii să fie folosiţi pentru a construi şosele, spitale, şcoli, grădiniţe etc de care să beneficieze toţi românii. Sigur, condiţia este ca guvernanţii să nu folosească toţi banii în creşteri de pensii şi salarii!

Investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040, se arată în studiul „Contribuţia proiectelor de explorare şi producţie a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei româneşti”, realizat de Deloitte, la solicitarea Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN).

Potrivit studiului Deloitte, care a folosit numai informaţii publice, din Marea Neagră s-ar putea extrage 170 miliarde metri cubi de gaze.

În urma exploatării acestor zăcăminte, se vor genera numeroase venituri la buget, cea mai mare sumă, respectiv 9,5 miliarde de dolari, fiind reprezentată de impozitul pe profitul companiilor. “Din TVA şi accize vor veni 3,7 miliarde de dolari, din contribuţiile la asigurările sociale – 6,5 miliarde de dolari, iar din redevenţe – alte 5,5 miliarde de dolari. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii vor susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă”, a declarat Sorin Elisei, manager de proiect la Deloitte. Calculele au fost făcute la un preţ mediu al gazelor de 300 dolari/1000 mc.

Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018 – 2040, conform raportului. „Din aceste investiţii, 54% vor genera impact pentru economia noastră, restul fiind achiziţii din import”, a mai spus Elisei.

De remarcat, sumele cresc dacă în Marea Neagră se vor găsi mai mult de 170 miliarde mc de gaze naturale.

România nu va mai avea nevoie de gazele ruseşti

România nu va mai avea nevoie de importurile de gaze din Federaţia Rusă, după ce va începe extracţia din Marea Neagră, iar ţara noastră ar putea urca pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai mică dependenţă de importurile de energie, a spus, la rândul său, Răzvan Nicolescu, senior expert în cadrul Deloitte, în cadrul unei conferinţe de presă cu ocazia lansării raportului.

„Din ultimele date raportate de Eurostat, România este, în acest moment, pe locul trei în topul ţărilor cu cea mai mică dependenţă de importuri, iar, odată cu producţia de gaze din Marea Neagră, avem toate şansele să îmbunătăţim această performanţă. Aceasta înseamnă că putem ajunge chiar pe primul loc din acest punct de vedere. (…) Cred că România este într-o situaţie privilegiată, având sursa”, a arătat Nicolescu.

El a explicat că din perimetrele offshore s-ar putea extrage în total 170 de miliarde de metri cubi, adică 5 miliarde de metri cubi anual, în medie, până în anul 2040, din care 65% ar putea fi consumat în ţară.

„Această producţie, în primul rând, va acoperi consumul intern, apoi surplusul va merge la export. Acest lucru ar însemna că nu vom mai avea nevoie de gaze de la ruşi”, a continuat Nicolescu.

Acesta a arătat că producţia din Marea Neagră va suplini declinul estimat pentru următorii ani în ceea ce priveşte extracţia onshore.

„Vom avea un milion de noi consumatori în următorii 10 ani, având în vedere că sunt peste trei milioane de gospodării în România care, în continuare, se încălzesc cu biomasă (n.r. – cu lemne). Estimăm că industria chimică şi cea petrochimică îşi vor reveni. În plus, există proiecte pentru noi centrale pe gaze şi pentru retehnologizarea altora, care să utilizeze aceste resurse, astfel că, la nivel naţional, consumul de gaze ar putea reveni la nivelul din 2014”, a mai spus Nicolescu.

El a adăugat că, începând cu anul 2022, se aşteaptă şi un export de un miliard de metri cubi de gaze din România spre Republica Moldova.

„Statul trebuie să aibă o strategie privind creşterea consumului de gaze şi relansarea industriei, dar este o decizie a statului dacă îşi face o astfel de strategie. În ultima vreme, pare că există un interes al autorităţilor de a sprijini o astfel de strategie”, a susţinut oficialul Deloitte.

Statul ar trebui să se implice mai mult!

Potrivit cerinţelor, studiul Deloitte a luat în considerare doar elementele deja publice (precum termocentrala Romgaz de la Iernut sau anunţurile privind necesitatea retehnologizărilor la Electrocentrale Bucureşti) şi nu are considerente privind utilizarea superioară a gazelor naturale.

Pentru a consuma gazele cu cât mai mare folos, statul român ar trebui să se implice mult mai mult! Unii dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale sunt cei din industria chimică, metalurgie şi sticlărie. La noi au mai rămas foarte puţine combinate metalurgice şi chimice, precum şi fabrici de sticlă. De exemplu, România era unul dintre producătorii importanţi de cristal. Astăzi nu mai producem deloc cristal!

Dar, pe lângă marii consumatori de gaze, există şi unii mai mici, precum industria farma. Unele medicamente se pot face din gaze naturale. Iar România are un deficit structural în privinţa medicamentelor! Anual, importăm medicamente de miliarde de euro! În plus, sunt zone extrem de sărace în ţară, care s-ar putea dezvolta dacă ar apărea fabrici de medicamente sau alte unităţi de producere a unor bunuri pe bază de gaze naturale.

Dăm aceste exemple pentru că, în final, este vorba de ajutor de stat. Iar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles.

Recent, Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru un ajutor de stat în valoare de 131 milioane de euro pentru combinatul de la Tiszaújváros al MOL Petrolkémia Zrt. Adică pentru petrochimia maghiară. Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, “Comisia a evaluat măsura de ajutor în conformitate cu Orientările privind ajutorul regional de stat pentru perioada 2014-2020, care permit statelor membre să sprijine dezvoltarea economică și ocuparea forței de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate ale UE și să stimuleze coeziunea regională pe piața unică”.

Şi Guvernul de la Bucureşti ar putea concepe o strategie de atragere a investiţiilor în domenii cu deficit structural şi în zone mai puţin dezvoltate, în care se pot utiliza gaze naturale, şi pentru care Comisia Europeană nu va avea motiv să nu aprobe ajutoare de stat! În acest fel, românii ar putea beneficia infinit mai mult de pe urma gazelor naturale din ţară decât dacă ar avea factura mai mică!