În următorii 10 ani, cererea internă de electricitate va consemna o creştere modestă, bazată, în special, pe creşterea cererii în sectorul rezidenţial şi nu industrial. Aceasta este concluzia unui studiu realizat la comanda Fondului Proprietatea (FP). Relativa stagnare a cererii ar fi şi motivul pentru lipsa de interes pentru investiţii în noi capacităţi de producţie, investiţii ce se pot regăsi numai în cazul modernizării capacităţilor existente sau înlocuirea celor existente.
“Nu ne aşteptăm la o creştere semnificativă a cererii, prin urmare investiţia în sistem probabil că nu e determinată de cerere, ci de o creştere a eficienţei ofertei existente”, a declarat Michael Weiss, partener la compania de consultanţă AT Kearney care a realizat studiul. Potrivit documentului, în preţurile achitate de consumatori se înregistrează cel puţin 24% costuri excesive în sistem din diferite motive, fie că este vorba de centrale ineficiente, subvenţii sau alte lucruri. “Poate că nu exploatăm sistemul aşa cum am putea. Subvenţiile şi investiţiile viitoare trebuie să fie reflectate în piaţa cuplată pentru că pe o piaţă fizic integrată, fie transferi bogăţia, dacă nu procedezi corect sau plăteşti investiţiile altora, dacă ai costuri irecuperabile sau pierderi. A gândi România ca un acvariu închis nu mai este posibil după cuplarea pieţei, a mai spus Michael Weiss.
Conform acestuia, foarte importante sunt schimbările în reglementări şi în domeniul subvenţiilor, în condiţiile în care sunt domenii în care subvenţiile sunt excesive: Pe de altă parte, însă, Weiss a precizat că pentru investiţiile existente subvenţiile nu pot fi eliminate peste noapte pentru că s-ar distruge încrederea investitorilor sau a investitorilor.
Weiss consideră că acest studiu poate fi folosit la elaborarea noii Strategii energetice a ţării, chiar dacă el se referă la evoluţia pieţei numai până în 2025, având în vedere că, în energie, se folosesc proiecţii pe 30-40 sau chiar 50 de ani.
Gitenstein: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă nu prea au sens
La prezentarea studiului a fost prezent şi Mark Gitenstein, membru în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea şi fost ambasador al SUA. Potrivit acestuia, marea problemă a investiţiilor în sector energetic se referă al direcţiile de investiţii, nu oportunitatea lor.
“După ce am citit acest raport (n.r. – Romania Strategic Energy Market Outlook 2014 – 2025, prezentat de AT Kearney), Cernavodă are mult mai puţin sens pentru mine decât înainte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Transgaz şi la construcţia unei conducte care să lege gazul la Marea Neagră de restul Europei, unde în mod clar există o cerere uriaşă, cel puţin ca alternativă la gazul rusesc, acest lucru are mare sens”, a spus Mark Gitenstein.
Acesta susţine că este nevoie de transparenţă în scheme de reglementare, dar este nevoie şi de predictibilitate. “În cazul în care construieşti acea conductă, îţi trebuie un plan pe 5 – 10 ani cu privire la ce se va întâmpla cu acea conductă în România, altfel se va repeta povestea cu Bechtel, în care fiecare parte decide pe unde să meargă şoseaua. Nu va funcţiona. Ai nevoie de un plan pe termen lung şi revine Guvernului sarcina de a elabora un plan, de exemplu pentru infrastructura de conducte”, a afirmat Mark Gitenstein.
“Cred că preşedintele României şi primul-ministru ar trebui să vină cu un plan pe termen lung pentru energie, la fel ca la Apărare”, a concluzionat fosul ambasador.
