Nuclearelectrica – “ţintă” pentru Fondul Proprietatea

După ce “s-a legat” de proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, a venit rândul conducerii companiei Nuclearelectrica să intre “în vizorul” Fondului Proprietatea (FP). FP pare că “a luat la ţintă” companiile energetice în care este acţionar minoritar, statul român fiind acţionarul majoritar. Poate că are dreptate în unele dintre pretenţiile sale, dar, vehemenţa cu care îşi exprimă cerinţele, ne face să ne gândim că, poate, acestea nu sunt tocmai “ortodoxe”!

Fondul Proprietatea (FP) se opune propunerii referitoare la reînnoirea mandatului Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica pentru încă patru ani, se arată într-un comunicat de presă al Fondului. „Fondul Proprietatea anunţă că se opune vehement propunerii Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica, supusă votului acţionarilor în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din 9 decembrie 2016, referitoare la reînnoirea mandatului Consiliului, precum şi menţinerea aceloraşi membri şi a aceluiaşi director general pentru încă un mandat de patru ani, începând din 25 aprilie 2017. Fondul Proprietatea solicită acţionarilor să voteze împotriva reînnoirii mandatelor actualului Consiliu şi directorului general şi să aprobe demararea de către Ministerul Energiei a procesului de recrutare a unui nou Consiliu, în concordanţă cu principiile de guvernanţă corporativă prevăzute de OUG 109/2011 şi Legea 111/2016”, se mai arată în comunicat.

Solicitarea Fondului a fost formulată prin introducerea unui punct adiţional pe ordinea de zi a AGA, urmând ca Nuclearelectrica să publice ordinea de zi actualizată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

De asemenea, FP subliniază că mandatul directorului general al Nuclearelectrica nu poate fi prelungit automat, conform legislaţiei în vigoare, şi solicită ca noul Consiliu, odată numit, să organizeze o procedură de selecţie separată pentru această funcţie.

„Considerăm că propunerea de reînnoire a mandatelor membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general al Nuclearelectrica este inacceptabilă pentru acţionari, având în vedere că membrii Consiliului nu au adoptat măsuri de contracarare a scăderii valorii de piaţă a companiei, care a generat pierderi de peste 2 miliarde de lei acţionarilor de la listarea companiei în septembrie 2013. Ca urmare, atât profitabilitatea companiei, cât şi valoarea sa de piaţă sunt acum cu peste 60% sub nivelul din 2013, când a început mandatul actualului Consiliu”, a declarat Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Potrivit acestuia, actualul Consiliul de Administraţie şi actualul director general al Nuclearelectrica nu au acţionat în interesul acţionarilor. „După numeroase întâlniri şi discuţii cu membrii executivi ai Consiliului pe parcursul ultimilor trei ani, credem că actualul Consiliul de Administraţie şi actualul director general al Nuclearelectrica nu au acţionat în interesul acţionarilor şi solicităm în consecinţă iniţierea de către Ministerul Energiei a procesului de selecţie pentru noi membri ai Consiliului, pe baza principiilor prevăzute de legea 111/2016. Fondul Proprietatea solicită, de asemenea, derularea de către noul Consiliu, după numirea sa, a unui proces de selecţie separat pentru funcţia de director general”, a adăugat Konieczny.

Conform FP, valoarea de piaţă a companiei a scăzut cu aproximativ 60% de la listarea sa în 2013, „ceea ce înseamnă pierderi cumulate de peste 2 miliarde de lei (453 milioane de euro) suportate de acţionarii Nuclearelectrica, din care 1,68 miliarde de lei (373 milioane de euro) reprezintă pierderile suportate de Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar al companiei”.

„Profitabilitatea companiei a scăzut dramatic în perioada mandatului actualului Consiliu: între 2013 şi 2015 profitul net a scăzut cu 65%, în timp ce remuneraţiile totale ale membrilor conducerii executive şi non-executive au crescut cu 46% în aceeaşi perioadă, de la 4,49 milioane de lei la 6,59 milioane de lei. Actualul Consiliu nu a propus sau implementat niciun program de reducere a costurilor pentru a contracara scăderea accelerată a profitabilităţii. Este de aşteptat ca un consiliu diligent şi care acţionează în interesul companiei şi acţionarilor să implementeze măsuri de reducere a costurilor pentru a atenua scăderea sau chiar a menţine marjele de profitabilitate. Actualul Consiliu nu a propus şi nu a implementat nicio măsură de contracarare a scăderii abrupte a preţului acţiunilor Nuclearelectrica, care ar fi putut conduce la restabilirea încrederii acţionarilor şi investitorilor”, conform FP.

De asemenea, Fondul mai spune că actualul Consiliu s-a angajat în negocieri pentru costisitorul proiect privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 şi a refuzat să facă publice sumele cheltuite până în prezent cu acest proiect, în loc să facă demersuri pentru a asigura finanţarea retehnologizării Reactorului 1.

“Contre” pe Cernavodă 2

Cu două săptămâni în urmă, reprezentanţii Fondului Proprietatea acuzau factorii responsabili că vor să continue un proiect nefezabil şi care ar putea crea mari prejudicii acţionarilor: construirea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă (n.r. – proiectul Cernavodă 2).

„Având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung, Fondul Proprietatea consideră că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat. Potrivit ultimelor declaraţii publice ale reprezentanţilor Ministerului Energiei, acest proiect va recupera valoarea investiţiei doar la un preţ al energiei electrice de 82 de euro/MWh, în timp ce preţul actual pe piaţa OPCOM este mult mai mic, respectiv 35-40 de euro/MWh. Această diferenţă de preţ arată clar că proiectul este nefezabil”, se arăta într-un alt comunicat de presă al FP de la începutul lunii noiembrie.

Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea arată că se creează un precedent periculos prin decizia din 17 octombrie a reprezentanţilor Ministerul Energiei de a vota împotriva propunerii FP cu privire la întocmirea unui raport privind sumele cheltuite până în acest moment de companie cu proiectul privind construcţia celor două reactoare. „Suntem foarte surprinşi şi dezamăgiţi de votul Ministerului Energiei, având în vedere că acesta creează un precedent periculos şi desconsideră în totalitate principiul transparenţei în companiile de stat, care este pe de altă parte promovat şi susţinut atât de Guvern, cât şi de Ministerul Energiei în baza legislaţiei privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Proiectul reactoarelor 3 şi 4 este unul foarte costisitor pentru Nuclearelectrica, cu impact negativ asupra profitului acesteia, iar acţionarii companiei au dreptul să cunoască detalii privind cheltuielile generate de proiect până în acest moment”, afirmă Greg Konieczny, CEO al Franklin Templeton Investment Management Limited UK Sucursala Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Acesta a amintit că Nuclearelectrica este o companie listată pe bursa de valori, iar Ministerul Energiei ar trebui cu atât mai mult să respecte cerinţele de transparenţă şi raportare aplicabile companiilor listate.

Reamintim, la sfârşitul lunii octombrie, coordonatorul proiectului Strategiei Energetice a României 2016 – 2030, Radu Dudău, arăta că energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 să fie rentabil. Datele bursei de energie OPCOM arată, însă, că, în septembrie, preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare a avut o medie de 35 de euro pe MWh. Potrivit lui Dudău, contractul pentru diferenţă nu reprezintă o schemă de sprijin, ci este un mecanism care garantează o constanţă a veniturilor pe care le primeşte investitorul.

La rândul său, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a susţinut că acest preţ face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 şi 4. Lulache a declarat, recent, că negocierile cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt pe ultima sută de metri, printre aspectele care încă se discută fiind rolul statului român în acest proiect.

“România a investit deja peste 1 miliard de euro în infrastructura şi necesarul tehnologic dedicat Reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi fără ca acest proiect să fie pus în practică cheltuielile deja efectuate vor deveni pierderi certe pentru bugetul de stat”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei, în replică comunicatul FP. Potrivit ministerului, proiectul unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă răspunde cerinţelor Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) în tranziţia României către o economie fără emisii de carbon şi contribuie decisiv la securitatea energetică a României şi la menţinerea stabilităţii preţului electricităţii la un nivel suportabil pentru consumatori.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.

„Ministerul Energiei sprijină Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN) pentru ca aceasta să finalizeze acest proiect în condiţii optime de eficienţă economică şi să negocieze cele mai avantajoase condiţii comerciale cu partenerii săi implicaţi în acest proiect. Nivelul preţului la care energia electrică produsă de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă va intra în Sistemul Energetic Naţional la nivelul anilor 2025 – 2030 va fi stabilit în urma unor studii de specialitate, dezbătute public şi aprobate de autorităţile naţionale şi europene competente, ca parte a procesului de autorizare a proiectului în sine. În calitate de reprezentant al statului român în cadrul SNN, Ministerul Energiei urmăreşte creşterea valorii activului net al companiei, menţinerea disponibilităţii tehnice a grupurilor energetice pentru a asigura securitatea energetică a României. Nu urmărim şi nu vom urmări promovarea unor interese speculative fie pe piaţa de capital, fie în orice alt context”, mai arată instituţia. Ministerul Energiei îţi exprimă încrederea că SNN are capacitatea de a-i convinge pe toţi acţionarii săi, în forurile de decizie statutare, asupra viabilităţii financiare a proiectelor de dezvoltare pe care le propune, în momentul când acţionarii vor fi chemaţi să decidă asupra acestora, în conformitate cu prevederile actelor constitutive ale societăţii. „Securitatea energetică a României continuă să reprezinte obiectivul primordial al Ministerului Energiei. Respingem cu hotărâre orice încercare de influenţare neprincipială a procesului actual de negociere prin intermediul unor speculaţii nefondate şi care nu au legătură cu realitatea. Considerăm că importanţa acestui proiect pentru securitatea energetică naţională este majoră şi lansăm un apel la echilibru şi rugăm toate părţile interesate să manifeste prudenţă în tratarea unor informaţii neverificate pentru a nu influenţa negativ procesul în curs”, se mai arată în comunicat.

Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis şi se tranzacţionează pe Bursa de Valori Bucureşti din 25 ianuarie 2011 fiind listat şi pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit (GDR-uri) la data de 29 aprilie 2015.