Fondul Proprietatea (FP) îşi urmăreşte interesele: vrea să vândă din acţiunile pe care le deţine la Hidroelectrica, producătorul de electricitate cel mai mare din ţară. Dar, ca să vândă acţiuni, compania ar trebui listată. Din anul 2013 se tot vorbeşte despre această listare, dar nu s-a întâmplat nimic până acum. Iar FP, dacă nu pierde, măcar nu reuşeşte să câştige nişte bani. “Profitând” de lipsa banilor la buget, Fondul Proprietatea “momeşte” Guvernul: chiar înainte de listare vom acorda acţionarilor (statul având 80% din titlurile Hidroelectrica, iar FP – 20%) câteva sute de milioane de euro dividende speciale! Dar numai înainte de listare!
Banii obţinuţi din listarea Hidroelectrica ar trebui să meargă la bugetul de stat, întrucât compania nu are nevoie de aceste fonduri pentru propriile investiţii, a declarat Oana Truţă, vicepreşedinte Franklin Templeton Investment şi reprezentant al Fondului Proprietatea în Consiliul provizoriu de Supraveghere al Hidroelectrica, în cadrul conferinţei ZF Power Summit 2017.
„Finanţarea investiţiilor pe care Hidroelectrica le are în derulare în momentul acesta şi a investiţiilor pe care le are în vedere până în 2022 se poate face foarte uşor din sursele ei proprii şi din surse atrase, dacă va fi cazul. Aşa cum arată acum planul de investiţii, va fi foarte uşor pentru Hidroelectrica să se finanţeze din surse proprii. De aceea am spus şi ne menţinem părerea în continuare: Hidroelectrica nu are nevoie de cash nou. Nu are nevoie să atragă această lichiditate la momentul listării. Pentru că decizia cu privire la listare s-a luat în 2013, când situaţia era alta, iar compania era în acel moment în insolvenţă, pentru a nu bloca sau a nu amâna listarea companiei, noi am fost la Ministerul Energiei, la Guvern şi am propus să se îndatoreze compania (n.r. – să contracteze un împrumut), să dea un dividend extraordinar înaintea listării, iar banii din listare să fie folosiţi pentru acoperirea creditelor de la bancă (n.r. – împrumutul contractat pentru acordarea dividendul extraordinar)”, a spus Truţă. Practic, Hidroelectrica ar urma să se împrumute cu valoarea estimată că va fi obţinută din listare, banii din credit ar urma să fie acordaţi acţionarilor, iar banii din listare ar urma să fie rambursaţi băncilor.
Ea a arătat că, deşi poate părea foarte ciudată această propunere, este o practică folosită la multe dintre ofertele iniţiale din alte ţări. „Dividendul special se va acorda înaintea listării, nu după listare. Acest lucru ar duce la optimizarea structurii de capital a Hidroelectrica şi ar rezolva problema ce facem cu banii. Pentru că în acest moment, repet, Hidroelectrica, cu ce are, amortizare, depreciere, plus posibilitate de a se îndatora (are mai puţin de 380 de milioane de lei credite în momentul acesta, la capitaluri proprii de 18 miliarde), poate susţine programul de investiţii”, a adăugat oficialul Franklin Templeton.
Potrivit acesteia, Hidroelectrica va câştiga, din listare, o bază diversificată de investitori şi mai multă transparenţă. „Ce câştigă România? Avem fonduri de pensii care în momentul acesta au 7,4 miliarde de euro active în administrare, avem nevoie de noi emitenţi pe Bursa de Valori Bucureşti, pentru ca banii românilor să fie investiţi în companii româneşti. România se upgradează de la statutul de piaţă de frontieră la statutul de piaţă emergentă. Deci atractivitatea României şi a pieţei de capital în ansamblul ei, odată cu listarea Hidroelectrica, va creşte de 20 de ori”, a apreciat Truţă.
Reamintim, în 2013, Guvernul a decis listarea la Bursa de Valori Bucureşti a companiei, prin majorarea capitalului şi lansarea unei oferte publice primare de vânzare de acţiuni a unui pachet nou emis reprezentând 15% din capitalul social existent anterior majorării. Fondul Proprietatea a evaluat participaţia la Hidroelectrica (20% din acţiuni) la o valoare de circa 750 milioane de euro. Astfel, valoarea întregii companii ar fi de aproximativ 3,75 miliarde de euro. Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei, în timpul cât aceasta s-a aflat în procedură de insolvenţă, declara că valoarea Hidroelectrica era, în anul 2016, de 5 – 7,5 miliarde de euro, sumă rezultată prin multiplicarea de 10-15 ori a profitului EBITDA (rezultatul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare). Astfel, în urma listării companiei, s-ar putea încasa pentru pachetul de 15% din acțiuni între 750 milioane de euro și 1 miliard de euro.
Cum Fondul Proprietatea propune un împrumut de aceeaşi valoare cu suma ce ar urma să o obţină din listare şi acordarea acestuia ca divident special către acţionari, înseamnă că bugetul statului “s-ar îmbogăţi” cu 80% din aceşti bani (pentru că statul deţine 80% din acţiunile Hidroelectrica), adică o sumă între 500 şi 800 milioane de euro!
Fondul Proprietatea a propus vânzarea în cadrul IPO-ului a unei participații de 5% din propria deținere de 20%, precum și a unei participații de 3,74% reprezentând drepturile de subscriere ale Fondului în cadrul procesului de majorare a capitalului. Aşadar, şi Fondul ar încasa sume “frumuşele”: între 100 şi 160 milioane euro din divindele speciale, la care se adaugă banii din vânzarea acţiunilor – între 400 şi 600 milioane de euro!
Dar, toate aceste sume s-ar putea încasa numai dacî Hidroelectrica este adusă la cota bursei! Practic, Fondul Proprietatea “momeşte” Guvernul României: vreţi câteva sute de milioane de euro să vă acoperiţi gările din buget, atunci listaţi Hidroelectrica!
Hidroelectrica devine mai transparentă prin listare
Producătorul de energie Hidroelectrica, una dintre cele mai profitabile companii de stat, ar putea fi listată pe bursă în acest an, potrivit unui scenariu optimist, proces pentru care există discuții cu Ministerul Energiei, acționarul majoritar, a declarat Oana Truță, vicepreședinte Franklin Templeton Investment şi membru în Consiliul provizoriu de Supraveghere al Hidroelectrica, în cadrul conferinţei ZF Power.
”Noi ne dorim ca Hidroelectrica să fie listată cât mai repede. Scenariul optimist este ca Hidroelectrica să se listeze în 2017. Odată listată, compania devine mai transparentă, sunt mult mai mulți investitori care vor avea ochii ațintiți asupra Hidroelectrica”, a declarat Oana Truță.
Pentru ca această listare să se realizeze în acest an, este nevoie de un angajament real din partea Guvernului, a afirmat aceasta. Oficialul Franklin Templeton Investment spune că există trei condiții care trebuie îndeplinite înainte de listarea companiei. Una dintre acestea se referă la selectarea membrilor Consiliului de Supraveghere: chiar dacă a existat o selecție, numirea nu a fost încă efectuată. Procesul de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere s-a făcut încă de anul trecut, sub fosta conducere a Ministerului Energiei. Aceștia trebuiau numiți în cadrul Adunării Generale a Acționarilor din luna ianuarie, însă nu s-a întrunit cvorumul necesar, prin neparticiparea reprezentanților Ministerului Energiei. Astfel, decizia s-a amânat pentru o AGA ulterioară.
”Considerăm că revizitarea listei, datorită faptului că au existat candidați puternici, profesioniști care au aplicat pentru aceste poziții, ar fi o opțiune la îndemâna acționarului majoritar. Sperăm să avem cât mai repede o numire a Consiliului de Supraveghere. Consiliul va trebui să numească Directoratul, printr-un proces de selecție transparent”, a spus Oana Truță.
Apoi, trebuie luate decizii cu privire la investițiile cu funcțiuni energetice mai reduse, non-core investments. ”Și aici avem nevoie de sprijinul, suportul Ministerului Energiei”, spune Truță.
A treia categorie de condiții ce trebuie îndeplinite înainte de listarea Hidroelectrica se referă la decizia privind structura de capital a companiei.
”Din punctul nostru de vedere, importantă este maximizarea prețului companiei la momentul listării. Pentru ca maximizarea prețului companiei să se realizeze la momentul la care ea va fi listată, e nevoie să avem îndeplinite toate aceste condiții”, a adăugat Oana Truță.
La rândul său, directorul general al companiei, Ovidiu Agliceru, present la eveniment, a declarat că listarea Hidroelectrica ar putea avea loc în acest an dacă se rezolvă problema investițiilor nerentabile din punct de vedere energetic.
”Listarea anul acesta este fezabilă, însă în situația în care aceste investiții nerentabile vor fi soluționate în trimestrul I. Dacă în trimestrul I al acestui an nu vor fi soluționate, sigur că listarea se amână”, spune Ovidiu Agliceru.
Acesta face referire la acele investiții care au avut ca obiectiv principal alimentarea cu apă, atenuări ale undei de viitură. ”Aceste investiții nerentabile energetic însumează 2 miliarde de euro”, precizează oficialul Hidroelectrica.
Ministerul Mediului “pune piedici” hidrocentralelor
De asemenea, producătorul de energie Hidroelectrica pregătește investiții de 1,1 miliarde euro în următorii cinci ani, în retehnologizări, modernizări și construcția de hidrocentrale noi, spune directorul general al companiei. El afirmă că sunt hidrocentrale noi finalizate de companie, dar care însă nu pot fi puse în funcțiune din cauză că Ministerul Mediului a cerut refacerea documentației necesare.
”Acesta este planul de investiții: 300 milioane euro în retehnolgizări, 300 milioane euro în modernizări, care înseamnă reparații – avem contractul cadru cu Hidroserv şi la această cifră se ridică. După aceea, e vorba de vreo 250 milioane euro în terminarea investițiilor în centrale noi: Bretea, Răstolnița, Racovița, Siriu-Surduc”, a declarat Ovidiu Agliceru, directorul general al Hidroelectrica.
El spune, însă, că, în cazul hiodrocentralei Răstolnița, care este finalizată, Ministerul Mediului nu a avizat documentația de expropriere. ”Din nefericire, în cazul hiodrocentralei Răstolnița, care este terminată, Ministerul Mediului nu ne-a avizat nici de această dată documentația de expropriere. Acum zece luni ne-a returnat-o pentru că a spus că a durat mai mult de șase luni de la ultima reevaluare. Am făcut reevaluarea, ne-am prezentat cu ea și acum ne-a spus că Parcul Călimani s-a suprapus peste suprafețele care trebuie expropriate. Care sigur că nu vor determina o deschidere, ci, din contră, o restrângere a drepturilor de exploatare a Hidroelectrica”, a explicat Agliceru.
În ceea ce privește hidrocentrala Bretea, și aceasta este finalizată, dar ”urmează să fie pusă în funcțiune când Enel înțelege să ne lase să evacuăm puterea pe linia pe care am construit-o”, afirmă șeful Hidroelectrica.
O altă investiție, de 68 milioane euro, este hidrocentrala Bumbești Livezeni, care în trei ani va fi pusă în funcțiune.
Hidroelectrica a avut anul trecut un profit brut estimat de 1,5 miliarde lei , ”în creștere cu 200-300 milioane lei față de anul anterior”, la o producție de 17,2 TWh, a declarat Agliceru.
În 2015, compania a avut un profit brut de 1,11 miliarde lei, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanțe. Comparativ, producătorul de energie a avut în 2012, anul în care a intrat prima dată în insolvență, pierderi de 508 milioane lei. Producția de energie a crescut anul trecut la 17,2 TWh, față de 15,9 TWh în 2015. De asemenea, Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un venit total de 3,4 miliarde lei, de la 3,32 miliarde lei în 2015.
Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă din 20 iunie 2012 până în 21 iunie 2016, însă în două faze, pentru că în perioada iunie 2013 – februarie 2014 a ieşit din procedura judiciară. Producătorul de energie are 3.300 de salariaţi, faţă de 5.239 salariaţi la momentul intrării în insolvenţă.
Nefuncţionalităţi pe piaţa de energie
Victor Ionescu, director general OPCOM (bursa internă de energie), a anunțat că a depus la Autoritatea Națională pentru Reglementare în domneiul Energiei (ANRE) analiza privind piaţa de energie în luna ianuarie 2017, pe care autoritatea a cerut-o, până pe 15 februarie, subliniind că doar ANRE poate stabili vinovați. La rândul său, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a declarat că ce s-a întâmplat în luna ianuarie – când prețurile la energie au urcat pe bursă la niveluri istorice – arată că piața are nefunctionalități majore, iar legislația trebuie revizuită.
”Nu pot să spun ce conține această analiză. Numai ANRE poate să spună. Este o analiză pe care am dat-o autorității, noi nu putem stabili vinovați. Vinovăția, dacă există, o stabilește ANRE”, a declarat Victor Ionescu, prezent la ZF Power Summit 2017.
De asemenea, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, afirmă că jumătate din tranzacții se fac pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). ”Piața de energie are nefunctionalități majore. Poate că ce s-a întâmplat în ianuarie este o dovadă în acest sens. (…) Întreaga legislație din domeniul energiei trebuie revizuită”, a precizat Lulache, prezentă la eveniment.
Lulache afirmă că nu poate spune că Nuclearelectrica a benefeciat de această perioadă cu prețuri ridicate, pentru că producţia societății este constatantă de la un an la altul.
”E clar că şi profilul nostru este preponderent pentru produse în bandă. Întotdeauna încercăm să avem energie contractată în avans. Am beneficiat de aceste preţuri, dar suntem conştienţi că cel mai probabil va fi un tren trecător”, menționează șeful Nuclearelectrica.
La rândul său, Ionel Ilie, director oferte-vânzare în cadrul Complexul Energetic Oltenia, a declarat că prețul mediu ponderat pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) în ianuarie a fost de 338 lei. ”CEO nu a cumpărat niciodată enegie de pe PZU. CEO nu a influențat niciodată PZU”, a punctat el.
Ionel Ilie spune că producătorul de energie a câștigat, dar nu suficient cât în trimestrul II să fie liniștiți că nu vor avea pierderi.
De asemenea, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a precizat că preţul energiei a crescut semnificativ în ianuarie din cauză că, spre deosebire de alţi ani, toţi factorii care ar fi putut să inflenţeze preţurile au avut loc în acelaşi timp, făcând referire la creșterea consumului de energie, la secetă și la nivelul scăzut al Dunării.
Preţurile pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM au depăşit, în luna ianuarie, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului.
Piaţa de energie electrică a fost caracterizată în luna ianuarie prin creşterea consumului de energie electrică şi prin utilizarea la maxim a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului, arată o prezentare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind evoluţia preţului orar al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) în luna ianuarie.
Stocurile de combustibil în centralele electrice pe cărbune au fost insuficiente, mai arată ANRE. Totodată, au existat prognoze deficitare pentru energia electrică livrată de centralele eoliene şi solare.
De asemenea, a scăzut energia disponibilă în grupurile dispecerizabile ca urmare a mai multor factori: din cauza scăderii debitului Dunării la circa 1.800 mc/s, minim istoric declarat, a reducerii puterii medii disponibile a grupurilor nucleare, rezultat al scăderii debitului apei de răcire la centrala de Cernavodă, direct influenţat de nivelul Dunării.
În ianuarie a scăzut, totodată, presiunea gazelor naturale în reţeaua de transport ca urmare a creşterii consumului de gaze naturale al clienţilor casnici şi industriali, ”fapt ce limitează debitul de gaze naturale dispecerizat către centralele electrice cu producţie pe bază de gaze naturale”, arată raportul ANRE.
Piaţa s-a caracterizat şi printr-o creştere a deficitului producţie – consum, deficit ce trebuie asigurat de operatorul pieţei de echilibrare prin dispecerizarea grupurilor disponibile.
În ianuarie, Transelectrica a notificat Ministerul Energiei, Ministerul Economiei şi ANRE privind iminenţa unor situaţii de criză energetică în perioada următoare.
