“În domeniul politicilor energetice folosim prea mult claxonul şi uităm motorul”, a spus vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, la a doua ediţie a forumului naţional „Thermal Energy Forum 2016”. Acesta a precizat că, în prezent, putem asigura din producţia internă necesarul de energie. Siguranţa în aprovizionare depinde de interconectări, de fluxurile reversibile, într-o Europă în care se discută despre Uniunea Energetică, iar transportul şi distribuţia de energie devin mult mai importante decât producţia locală. Vicepreşedintele ANRE a anunţat că se studiază conversia bonusului de cogenerare pentru înaltă eficienţă din sprijin operaţional în sprijin investiţional.
Emil Calotă a mai spus că există situaţii în care discutăm despre monopoluri, un exemplu în acest sens fiind energia termică distribuită prin companii locale (n.r. – „radeţi”). „Din anul 2011 există schema de sprijin pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. Practic, 37 de producători în cogenerare primesc aceste sume, aproximativ un miliard de lei anual, plătit, în factura de energie, de către toţi cei aproximativ 9 milioane de consumatori de electricitate, deşi mult mai puţini sunt cei care beneficiază de energia termică produsă în cogenerare. Din cei 37 de producători, 12 produc pentru autoconsum, iar 25 – pentru locuitorii unor oraşe”, a precizat vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Acesta a mai spus că că sunt câteva exemple meritorii, în care s-au implicat autorităţile locale (precum Giurgiu, Botoşani, Ploieşti, Suceava etc.), dar şi altele în care s-au acordat degeaba bonusuri în valoare de circa 70 milioane de euro (de exemplu în Galaţi, Constanţa, Piteşti etc.). Emil Calotă a adăugat că sunt 6 localităţi cu un mare grad de risc, precum Craiova, Deva, Arad, cel mai greu caz din sistem fiind al Bucureştiului, cel mai mare consumator de energie termică din ţară.
„Ne gândim să transformăm acest sprijin operaţional (n.r. – bonusul de cogenerare) în sprijin investiţional”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
Mihai David, care, prin Bepco, asigură energia termică în Braşov, a declarat că el crede în unbundling (n.r. – separare) în ceea ce priveşte energia termică. „Producătorii şi furnizorii de energie termică ar trebui să activeze pe o piaţă liberă. Transportatorii şi distribuitorii (n.r. – „radeţii), ca orice monopol, ar trebui reglementaţi şi să beneficieze de tarife”, a mai spus Mihai David.
De remarcat, acelaşi principiu, al separării activităţilor, este utilizat în ceea ce priveşte energia electrică şi gazele naturale.
Pe de altă parte, Corneliu Bodea, acţionar al companiei Adrem Invest, care furnizează agent termic în Suceava, este de părere că unbundling-ul ar trebui decis de autorităţile locale, în urma adoptării unei strategii privind încălzirea – răcirea, în special a locuinţelor. „Nu există soluţii universal valabile. Încălzirea – răcirea ţin de strategia locală, dar, la nivel local, există o problemă de competenţă. Autorităţile centrale ar trebui să ajute primăriile pentru creşterea competenţelor, prin experţi, prin plata consultanţilor etc.”, a mai spus Corneliu Bodea. El este de părere că, o liberalizare a producţiei ar trebui să conducă la apariţia mai mulţi producători de energie termică în paralel, ceea ce va fi greu şi nu crede că vor mai apărea investiţii în acest domeniu.
„La Suceva am investit circa 90 milioane de euro într-o centrală pe biomasă. A trebuit să ne implicăm, împreună cu partenerii noştri, şi în transportul şi distribuţia de energie termică. Cred că este necesar ca autorităţile locale să fie obligate să aibă o strategie energetică. Pe de altă parte, legislaţia secundară ne creează probleme. De exemplu, trebuie certificată biomasa, dar nu avem cum să obţinem această certificare, ceea ce înseamnă că suntem „văduviţi” de un număr important de certificate verzi”, a mai spus vicepreşedintele Adrem Invest.
Potrivit organizatorilor „Thermal Energy Forum 2016”, perioada de implementare a programului pentru încălzire termică în România estimat pentru 2006-2015, constând în diverse investiţii în generarea, transportul şi distribuţia de energie termică, a fost prelungit până în 2020. Până în 2015, doar 95 de milioane de euro din suma totală alocată iniţial de 480 de milioane de euro au fost utilizate pentru a finanţa programul. Suma rămasă este destinată finanţării programului între 2015 şi 2020.
Programul continuă să sprijine modernizarea centralelor termice şi îmbunătăţirea serviciilor de alimentare cu energie termică prin punerea în aplicare a politicilor de eficienţă energetică. O atenţie mai mare a fost în cele din urmă acordată dezvoltării şi punerii în aplicare a centralelor electrice de cogenerare.
Prima secţiune a forumului dedicat energiei termice pentru 2016 a adus în discuţie actualizările privind programul energetic naţional, cadrul de reglementare pentru producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică, încălzire autonomă versus sistemele centralizate de încălzire (SACET), centralizate, modele de sisteme de putere şi de promovare a tehnologiile de înaltă eficienţă pentru încălzire termică.
A doua secţiune a fost dedicată cogenerării şi termoficării, alături de discuţii privind schema de sprijin pentru cogenerare de înaltă eficienţă, cu prioritate în utilizarea biomasei drept combustibil, promovarea cogenerării industriale, restructurarea a soluţiilor existente sistemelor termice prin concesiune, modalităţi de finanţare a noilor proiecte şi impactul liberalizării pieţei de gaze naturale şi de energie electrică, aprobate împreună cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.
Evenimentul a fost organizat sub patronajul ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie), ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), cu partenerii strategici ARPEE (Asociaţia Română pentru Promovarea Eficienţei Energetice), COGEN România şi companiile partenere – Adrem Invest, EY, Veolia, BCR, Bepco, şi cu sprijinul AMR (Asociaţia Municipiilor din România), CRE (Centrul Român al Energiei), ESCO (Asociaţia ESCOROM a Societăţilor de Servicii Energetice din România), Liga Habitat (Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat) şi World Energy Council.
